Există o zicală cunoscută, mai ales în lumea sportului, care spune așa: „câștigi cu oameni”. Chiar și cel mai bun antrenor va eșua dacă nu are jucători de calitate, capabili și personalul din jurul lui care să îl ajute. Acest lucru este adevărat și în mediul profesional și al afacerilor. Un om vizionar fără o echipă care să îl ajute să aducă la realitate acea viziune, este doar un visător.
Din nefericire, fie pentru că nu se pricep să recunoască oamenii talentați, sau pentru că vor să își protejeze ego-ul lor, unii directori angajează doar indivizi cu abilități minime. Acei „lideri” se simt astfel protejați, în fața pericolului de fi depășiți de angajați cu daruri mai mari, mai pregătiți și mai educați decât ei.
Din fericire, nu toți directorii sunt așa. De fapt, Michael Dell, fondatorul și Directorul companiei Dell, una dintre companiile cele mai mari de infrastructură din lume, gândește chiar invers. El a făcut următoarea afirmație: „Încearcă să nu fii niciodată cel mai deștept din încăpere. Și dacă ești, îți sugerez să inviți alți oameni mai deștepți... sau să găsești o altă încăpere”.
Asta spune multe despre compania Dell și despre alți lideri care sunt așa. În primul rând, ei sunt suficient de smeriți ca să nu se simtă amenințați de oameni care știu mai multe sau care pot să facă mai multe decât ei. În al doilea rând, ei înțeleg că pentru binele companiei și al acționarilor, ei au obligația de a prezenta cel mai bun produs posibil – iar asta înseamnă să aibă oameni în echipă care să fie experți în niște domenii în care ei nu sunt. Iar în al treilea rând, semnul distinctiv al unui lider nu este să îndeplinească toată munca el singur, ci să recruteze pe cei mai buni oameni cu care să împartă sarcinile.
Îmi aduc aminte de zilele când eram redactor la o revistă. Pentru mine, unele dintre cele mai plăcute și entuziasmante zile erau acelea când aveam planificate întâlniri pentru fiecare număr. Luam împreună fiecare articol în parte și fiecare editorial și apoi ne gândeam împreună la titluri, ilustrații, grafică pentru a le face cât mai atrăgătoare pentru cititori.
Deși eu aveam uneori unele opinii puternice despre anumite lucruri, recunoșteam că graficienii se pricep mai bine decât mine la a crea anumite concepte vizuale. Și ne-au prezentat unele idei creative și bine gândite, pe care eu nu mi le-aș fi imaginat. Alții din acea încăpere erau mai orientați spre detalii decât eram eu, așa că au observat unele lucruri pe care eu, probabil, le-aș fi lăsat să se strecoare printre „crăpături”. Iar alții, pur și simplu, ne-au oferit niște perspective la care nu m-aș fi gândit. Astfel, când ieșea revista de la tipar, era clar că , așa cum a spus cineva, „întregul este mai mare decât suma părților”. Scriptura vorbește mult despre aceste lucruri:
Încrederea în Dumnezeu ne poate da acea smerenie de care avem nevoie. Unii lideri se tem să nu fie întrecuți de alții și să își piardă astfel poziția de autoritate și responsabilitatea. Totuși, încrederea în Dumnezeu ne încurajează să credem că El a adus oamenii potriviți în viața noastră, la momentul potrivit, chiar și la locul de muncă. „Smeriţi-vă, deci, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe.” (1 Petru 5:6).
Să recunoaștem darurile și contribuția altora. Fie că suntem într-o familie, sau într-o biserică, sau o companie, fiecare are un rol specific și important. Chiar și părțile aparent mai mici sunt necesare pentru producerea rezultatului final. „Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe... Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul?... Acum, deci, Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El.” (1 Corinteni 12:14-20).
Cu cât sunt mai mulți oameni implicați, cu atât facem mai mult. Dacă umblăm cu Dumnezeu la locul de muncă, vom descoperi că El ne depășește speranțele și așteptările noastre – deseori lucrând prin alții. „Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi.” (Efeseni 3:20).
Întrebări pentru discuții
1. Cum vă simțiți, în general, atunci când sunteți într-o întâlnire sau implicați într-un proiect, și observați că unii de acolo sunt mai inteligenți sau mai talentați decât dumneavoastră?
2. Care sunt câteva modalități la care vă gândiți prin care pot fi combătute sentimentele de amenințare din partea altora care par mai capabili?
3. Privind titlul dintr-o altă perspectivă, au fost momente când ați fost recunoscător pentru faptul că nu ați fost cel mai deștept din încăpere? Dacă da, descrieți acea situație.
4. Vă puteți gândi la o situație când echipa celor cu care lucrați au realizat mai mult decât v-ați fi gândit că era posibil? Cum a fost acea experiență – pentru dumneavoastră și pentru ei?
NOTĂ: Pentru aprofundarea subiectului, puteți lua în considerare și următoarele texte biblice: Neemia 6:15-16, 9:5-6; Proverbe 27:17; Eclesiastul 4:9-12.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.