Un raționament care poate pe mulți nu-i interesează, e poate „lupta altora”, dar explică fenomene care dacă se amplifică în număr și intensitate le putem numi cu ușurință URGII. Agresiunea radicalilor islamici asupra simbolurilor vechii Europe „creștine” convine multiculturaliștilor, așa zice Raymond Ibrahim, un creștin egiptean.
„O investigație grecească despre islam în Europa
Notă: Fotini Mastroianni este un jurnalist și blogger grec a cărui reportaje sunt reproduse de peste 200 de siteuri și bloguri grecești și europene. Recent, el mi-a luat un interviu.” Raymond Ibrahim, creștin egiptean.
Mastroianni: Bisericile europene sunt vandalizate. Acest fenomen se petrece chiar în prezent. Mass media „ascunde” vandalismul. De ce credeți că această problemă este ascunsă sub preș?
Ibrahim: Pentru că dacă adevărul iese la iveală, „povestea” oficială – că musulmanii sunt moderați și toleranți și că imigranții au nevoie de asistență și ajutor social – va fi desființată. Până la urmă, indivizii care profanează din proprie inițiativă locurile sacre ale țării-gazdă și care se țin de tot felul de activități criminale inspirate religios (de către islam), nu sunt chiar oamenii care merită adăpost sau o mână de ajutor.
Mastroianni: Populația islamică din Europa a devenit violentă față de simbolurile creștine. Însă, autoritățile europene sunt extrem de tolerante vis-a-vis de aceste acțiuni. De ce? Credeți că există o agendă politică legată de această toleranță?
Ibrahim: Da: deși seculariștii, ateii, liberalii agresivi și adepții stângii – și sub ce etichete se mai ascund – și musulmanii au valori foarte diferite, când vine vorba de crucea lui Hristos, deseori concordă în opinia lor, mai exact, nu le e plăcută. Prin urmare, autoritățile europene se fac că nu văd atacurile islamice asupra simbolurilor creștine, de la biserici la cruci, din moment ce ei înșiși le disprețuiesc. Amintiți-vă: dușmanul dușmanului meu este prietenul meu. Pentru seculariștii militanți, adevăratul dușman nu este islamul – care încă pare străin, distant și poate controlabil –ci mai degrabă moștenirea și obiceiurile creștine care îi înconjoară și care parcă îi judecă și condamnă.
Mastroianni: Europa a acceptat un flux imens de imigranți din Asia și Africa, în special
musulmani. Grecia, ca una din primele intrări în țările europene, s-a preschimbat într-o imensă tabără de imigranți. În același timp, câteva țări europene și-au închis granițele. Cum credeți că va evolua această situație?
Ibrahim: Nu bine pentru Grecia, în mod clar; în aceste condiții, în curând ea va fi potopită de imigranți musulmani. Urmează ironia: pentru aproape un mileniu, de la începutul cuceririlor musulmane din secolul al VII-lea până la 1453, Grecia – sub forma zidurilor Constantinopolului – a fost responsabilă pentru ținerea sabiei islamului în afara Europei de est. Și totuși în ziua de azi, din proprie dorință, adăpostește din ce în ce mai mulți musulmani – nu doar puțini care afișează și practică vechea ostilitate musulmană pentru „necredincioșii” creștini/europeni.
Mastroianni: Au devenit creștinii o țintă predilectă? Prima dată au fost cei 6.000 de creștini morți din Nigeria, iar apoi masacrul din Sri Lanka, acestea ne fac să credem că creștinii au devenit ținte. Chiar și preotul ortodox american Rod Dreher în cartea sa „The Benedict Option” a scris că creștinii au devenit o țintă predilectă chiar și în S.U.A.Credeți că percepția sa este corectă?
Ibrahim: Da, așa este. După cum am spus mai sus, creștinii, din punct de vedere istoric, au avut mult mai mulți dușmani decât musulmanii. Acești dușmani deseori au făcut și continuă să facă cauză comună cu musulmanii – din pricina antipatiei lor comune pentru creștinătate.
Există chiar și precedente istorice pentru aceasta:
-motivul principal pentru care vikingii, care îl urau pe Hristos, înnrobeau creștini era să îi vândă la califii musulmani ce plăteau bine.
-îndreptându-ne spre America contemporană, liberalii și progresiștii care tot timpul se plâng de tradiționala („opresiva”) creștinătate, deja pentru ei este un obicei din a face cauză comună cu islamul – în ciuda trăsăturilor acestuia care îl fac cu adevărat opresiv.
-feminiștii denunță „patriarhatul” creștin – dar nu spun nimic legat de faptul că musulmanii tratează femeile ca niște bunuri mobile.
-homosexualii se enervează pe brutăriile creștine că refuză să le pregătească prăjituri – dar nu spun nimic despre executarea de către musulmani a homosexualilor.
-multiculturaliștii îi denunță pe creștinii care refuză să își reprime credința pentru a se acomoda la sensibilitățile religioase ale minorităților musulmane – dar nu spun nimic despre brutala și deschisa prigonire a creștinilor de către musulmani pe tot globul.
După cum am mai spus, motivul pentru aceste discrepanțe este simplu: Pentru seculariștii anti-creștini din vest, „dușmanul [islamul] adevăratului meu dușman [creștinătatea] este prietenul meu”.
Mastroianni: Sunteți un creștin ortodox copt de origine egipteană. Care este situația actuală a copților în Egipt?
Ibrahim: În timp ce copții din întregul Egipt trăiesc zilnic cu discriminări și umilințe mici, aceia din Egiptul de sus sunt prigoniți. Nu au destule biserici și oricând se aude vreun zvon că s-ar deschide o nouă biserică – sau că vreo biserică veche s-ar renova sau chiar că o casă este folosită drept biserică – musulmanii din zonă se revoltă, atacând copții și dându-le foc la case. Răpirea și convertirea forțată a fetelor copte este iarăși o problemă în aceste sate. Apoi, desigur, există obișnuitele atacurile teroriste musulmane asupra bisericilor și mănăstirilor copte, care în ultimii ani au avut drept rezultat câteva sute de morți și/sau mutilați – și mult mai mulți terorizați.
Mastroianni: Islamul s-a confruntat militar cu Bizanțul. A rezultat Imperiul otoman care a condus timp de aproape 400 de ani oprimarea țărilor balcanice care erau în majoritatea lor creștin-ortodoxe. Otomanii doreau să cucerească vestul Europei. Credeți că agresiunea populară musulmană față de Europa creștină derivă din acele vremuri sau este rezultatul oprimării țărilor asiatice și africane de către colonizarea vest-europeană?
Ibrahim: Provine din acele vremuri. Ostilitatea musulmană contemporană – să nu mai zic de tiparele atacurilor asupra creștinilor și bisericilor – aproape că oglindesc ostilitatea musulmană din trecut. Continuitatea este neclintită; economia sau alți factori „materiali” nu sunt necesari pentru a explica ura și violența. Acestea sunt documentate în aproape fiecare pagină a noii mele cărți, „Sword and Scimitar: Fourteen Centuries of War between Islam and the West.” Pentru mai mult de un mileniu, musulmanii au atacat creștinii și europenii, le-au distrus bisericile, crucile și icoanele și le-au înnrobit și siluit femeile și copiii. Și ei le-au făcut pe toate acestea – și în mod deschis au spus că le-au făcut pe toate – în numele islamului și nu al economiei sau altor neajunsuri. Astăzi, musulmanii care vorbesc deschis, așa cum sunt cei din Statul islamic, de asemenea spun clar că ura și violența lor pentru creștini și alți ne-musulmani reprezintă un produs al învățăturilor musulmane, nu al economiei, colonizării sau al altor „neajunsuri”. În principal, politicienii și media vestică citează acei factori pentru a scuza/justifica ostilitatea și violența musulmană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.