Aceasta a fost una dintre întrebările unei clase de a VI-a la ultima oră pe care am avut-o cu ei. Le-am zis să-mi pună orice întrebare doresc, iar aceasta a fost chiar prima. Aceasta era frământarea unei eleve de 12 ani.
Noi credem că pe nimeni nu interesează părerea noastră, noi credem că tăcând scăpăm de probleme, credem că băgând mizeria sub preș, copiii noștri n-o mai văd și n-o mai simt. Dar ei așteaptă părerea noastră, așteaptă să le dăm o direcție, să le dăm un crez, să le spunem ce e bine și ce e rău.
Le-am spus care este poziția mea conformă cu credința creștină. Apoi o altă fetiță foarte isteață m-a întrebat: “Domn’ Profesor, dar dacă nu am ține cont de factorul religios și de cel medical, ați fi de acord cu practicile lor?” Aceasta a fost cea mai bună întrebare.
I-am explicat că ne rămâne factorul utilității, o astfel de familie nu e utilă. Dacă ai 7000 “perechi”, cum sunt în Franța de exemplu, sunt 14.000 de oameni, pe lângă alte zeci și sute de mii care nu pot face copii sau au rămas necăsătoriți sau care nu vor pur și simplu. Deci dacă o societate nu mai procrează nu mai este eficientă. Este întrecută de alte națiuni și ajungi la ce vedem azi în Europa, imporți oameni din cele mai sălbatice zone ale pământului, pervertind societatea astfel (femei violate în parcuri și alte potopuri de crime, furturi și distrugeri). Astea nu sunt păreri, ci certitudini.
Dar, mai presus de orice, le-am explicat că factorul credinței, cel medical și cel al utilității nu pot fi desprinse. E ca și cum ai încerca să disociezi din creier neurotransmițătorii durerii de cei ai plăcerii. Ei sunt cam aceiași. Credința ne spune să nu facem ceva pentru că ne vom îmbolnăvi fizic sau psihic sau chiar amândouă. Credința e norma care face ca funcționalitatea noastră psihică și fizică să nu fie distruse.
Așadar, copiii în acest moment se uită la noi. Vor face ce facem, vor gândi ce gândim, vor susține ce susținem, vor lupta pentru ce luptăm. Îi considerăm mici și neștiutori, dar nu sunt chiar așa. Ei în acest moment primesc din partea noastră setul de norme după care se vor ghida. Suntem singurii responsabili. Nu intenternetul și nici școala. Conform studiilor acestea devin influențe principale pentru ei când acasă nu au ce urmări.
Închei cu vorbele a doi gânditori care au influențat și vor influența multe generații, primele sunt vorbele unui ateu, Freud, care în fața propagandei imoralității sexuale din secolul lui a luat ca model norma creștină, el a spus așa: “Atunci când standardele sexului dispar, așa cum s-a întâmplat la declinul civilizațiilor antice, dragostea își pierde valoarea și viața se golește de conținut.”
Al doilea este C.S.Lewis care a spus: “Cedarea în fața tuturor dorințelor (incusiv sexuale) duce în mod evident la... boală, gelozie, minciună, mușamalizare și la tot ce este reversul sănătății... pentru a avea parte de fericire, chiar și în această lume, este nevoie de mult control.”
Doamne ajută!
Tony Berbece
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.