sâmbătă, 19 mai 2018

Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

Așa cum anunțase încă de sâmbăta trecută, președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului și a trimis azi Curții Constituționale o nouă sesizare de neconstituționalitate asupra acestei legi. 

Textul integral al sesizării a fost publicat pe site-ul Președinției României. 

Este a patra sesizare de neconstituționalitate, după ce CCR a respins alte trei sesizări, formulate de parlamentarii USR + PNL (Decizia nr. 612/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 23 noiembrie 2017; Decizia nr. 47/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 7 martie 2018; Decizia nr. 299/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 14 mai 2018).

„Considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului cuprinde, în continuare, dispoziții neconstituționale. Astfel, prin conținutul normativ, dispoziții ale legii menționate contravin prevederilor art. 1 alin. (5),  art. 142 alin. (1), art. 146 lit. a),  art. 147 alin. (2) și alin. (4), art. 150 - art. 152 și art. 156 din Constituție”, se arată în sesizarea trimisă CCR de Klaus Iohannis.

„Stabilirea obiectului referendumului de revizuire a Constituției prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neclară și contravine regulilor constituționale referitoare la revizuirea Legii fundamentale”, se precizează, printre altele, în sesizare. 

„Orice referendum pentru revizuirea Constituției are ca finalitate modificarea Legii fundamentale, însă fiecare astfel de referendum în parte are un alt obiect asupra căruia trebuie să decidă poporul, doar prin acel proces decizional colectiv organizat la scară națională.

De aceea, obiectul fiecărui astfel de referendum nu poate fi stabilit generic și odată pentru totdeauna potrivit legii care stabilește coordonatele generale ale organizării și desfășurării referendumului, ci prin actul normativ distinct (lege) care precizează ce anume face obiectul deciziei populare în acel caz concret și când urmează să aibă loc respectiva decizie. Cum urmează să se desfășoare decizia populară (referendumul) face obiectul propriu și specific al legii criticate, care, de altfel, se intitulează corect, sugestiv și în deplin acord cu conținutul său normativ, privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Organizarea și desfășurarea referendumului în fiecare caz în parte nu mai necesită precizări suplimentare printr-o lege distinctă. În schimb, obiectul și data fiecărui referendum trebuie să fie clar identificate și aduse la cunoștința cetățenilor care urmează să se exprime prin vot, altminteri putându-se ajunge la situația în care aceștia să se pronunțe în necunoștință de cauză, cu rezultate și consecințe nebănuite și paradoxale (așa cum exemplele din dreptul comparat nu lipsesc).”

În plus., și „stabilirea datei referendumului de revizuire a Constituției prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului limitează dreptul Parlamentului aflat în exercitarea mandatului la data la care ar avea loc o revizuire a Constituției de a stabili data referendumului printr-o lege distinctă și înfrâng dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală”, susține Klaus Iohannis care amintește că „în Decizia nr. 47/2018, Curtea Constituțională a menționat că ceea ce este important în stabilirea datei unui astfel de referendum este ca actul juridic «să emane de la autoritatea care are îndrituirea constituțională să inițieze fiecare tip de referendum».

(...) A stabili o dată anume, expres menționată și precis identificată, acolo unde Constituția lasă o marjă de apreciere și a impune ca această dată să fie către finalul termenului prevăzut în Constituție atunci când textul Legii fundamentale precizează expres că respectivul termen este unul maxim, ce nu poate fi depășit, reprezintă o adăugare la Constituție”, se arată în sesizarea pe care Klaus Iohannis a trimis-o la CCR. 

El amintește de revizuirea Constituției României din 2003, când Legea  375/2003, a fost modificată prin OUG 92/2003 cu doar 10 zile înainte de împlinirea termenului de 30 zile prevăzut de art. 151 alin. (3) din Constituție. Deși inițial, prin Legea nr. 375/2003 data referendumului de revizuire a Constituției fusese stabilită în ultima duminica a intervalului constituțional, un întreg context social și politic generat de aderarea la UE și la NATO au determinat modificarea datei acestui referendum, care nu s-a mai desfășurat într-o singură zi, ci în două zile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.