Barronelle Stutzman, o florăreasă din statul american Washington a fost condamnată la amenzi si penalităţi care o vor ruina pentru că a refuzat să facă aranjamentele florale pentru ceremonia de „căsătorie” a unui cuplu de homosexuali. Înainte de ruinarea finală, care o va lăsa fără afacere, fără casă, fără pensie şi fără avere personală, femeia a înaintat o cerere de rejudecare la Curtea Supremă a SUA, aceeaşi instituţie care a legiferat în 2015 „căsătoria” homosexuală pe întreg teritoriul SUA.
În aşteptarea verdictului final, să ne oprim puţin asupra unei etape din judecarea acestui caz.
În 2015, Procurorul General al Statului Washington i-a oferit lui Baronelle Stutzmann o înţelegere pentru a renunţa la acuzaţii, cu condiţia ca femeia să plătească o amendă modică de 2.000 de dolari şi să îşi ia angajamentul ca pe viitor să nu mai refuze clienţi care îi cer să le decoreze cu flori ceremoniile de „căsătorie” cu persoane de acelaşi sex.
Baronelle Stutzman a refuzat, trimiţându-i Procurorului General o scrisoare în care spunea:
Nu mi-am închipuit vreodată că legea îmi va putea interzice să-mi folosesc abilităţile şi darurile de la Dumnezeu şi să fac ceea ce iubesc să fac de peste trei decenii.
Statul nostru ar fi un loc mai bun dacă ne-am respecta cu adevărat diferenţele şi dacă am avea conducători care să ne protejeze libertatea de a ne afirma aceste diferenţe.
Din 2012, legea le dă cuplurilor de acelaşi sex libertatea de a acţiona conform credinţelor lor în ceea ce priveşte căsătoria, dar eu, pentru că urmez învăţătura din Biblie care prezintă căsătoria ca uniune între un bărbat şi o femeie, nu mai am libertatea de a acţiona conform credinţelor mele.
Constituţia statului Washington ne garantează «libertatea de conştiinţă în toate chestiunile care ţin de sentimentul religios».
Nu pot vinde această preţioasă libertate.
În februarie 2017, Curtea Supremă a Statului Washington a condamnat-o pe Baronelle Stutzman la amenzi şi penalităţi. În procesul respectiv, Procurorul General al statului Washington a afirmat:
Onorată Curte, între libertatea credinţei şi libertatea de acţiune este o diferenţă. În ceea ce priveşte libertatea de exprimare religioasă, doamna Stutzman este liberă să creadă ce vrea. Dar în interacţiunile ei publice, când se foloseşte de beneficiile şi protecţiile care decurg din statutul de persoană juridică cu activitate comercială, există responsabilităţi care decurg din aceasta.”
Ce înţelegem din poziţia reprezentantului statului? Că guvernul statului Washington crede că eşti liber să-ţi exprimi credinţa, dar eşti obligat să faci ceea ce nu crezi.
În curând, acelaşi principiu se va aplica şi libertăţii de expresie: eşti liber să gândeşti, dar nu şi să-ţi exprimi gândurile.
Ultimul pas va fi interzicerea libertăţii de a gândi altceva decât gândirea oficială.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.