1. Pentru că familia nu este a Statului, ci a noastră, a cetățenilor.
Ştim că în multe țări, chiar dacă în unele nu se exprimă încă direct, Guvernul se vede patronul, proprietarul cetățenilor, al familiilor şi al copiilor. Ei bine noi, românii, nu înghițim acest tratament. Felul în care ne sunt tratați bunicii care şi-au dat sănătatea şi sângele pentru țară nu este doar problema Statului, ci în primul rând a noastră. Modul în care ne sunt tratați părinții care au ales să rămână în România, care şi-au jertfit libertatea pentru țară, care ne-au învățat să iubim țara şi să îi fim folositori, care ne-au educat să putem fi folositori țării, nu este în primul rând problema Statului, ci a noastră. Felul în care sunt tratați cei care au dat țării medici, ingineri, jurnaliști, sportivi, militari, politicieni, geologi, aviatori, profesori nu este în primul rând o problemă a Statului, a politicienilor, ci a noastră. Aşa cum am fost învățați, noi îi respectăm pe înaintașii noştri, le respectăm valorile şi cerem ca şi Statul să îi respecte! Felul în care ne sunt tratate soțiile, nu este în primul rând o problemă a Statului, ci a noastră, a bărbaților. Modul în care ne sunt tratați, învățați, respectați sau batjocoriți copiii, nu este în primul rând o problemă a Statului, a Guvernului, ci a noastră, a părinților. Am afirmat şi vom afirma cât va fi necesar: bunicii, părinții, copiii, nepoții, soții şi rudeniile nu sunt proprietatea Statului, ci sunt parte din familia noastră şi din inima noastră. Cum am putea să stăm nepăsători când Statul, prin implicare sau lipsa de implicare, îşi bate joc de trecutul, prezentul şi de viitorul României şi al cetățenilor ei? Unde ar fi patriotismul nostru şi cum ne-am respecta jurământul făcut față de țară? Dragilor, o Biserică ce vorbeşte, motivează, avertizează, biserica implicată în societate nu se amestecă în problemele Statului, ci doar îşi împlineşte mandatul! Vinovată nu este Biserica prezentă şi activă, ci Biserica absentă şi pasivă. Vinovată nu este Biserica ce stă la post şi veghează, Biserica ce stă pe baricade dacă este cazul, ci Biserica adormită, Biserica ce şi-a abandonat rolul şi misiunea.
2. Pentru că Biserica este formată din cetățeni.
Cei care sunt deranjați de Biserică şi de implicarea ei, indiferent că sunt oameni politici sau de altă natură, pot fi liniștiți. Din multiple motive Biserica, ca instituție, nu va ieși în stradă, nu va striga, nu va protesta, nu va bloca străzi. Numai că, indiferent de confesiunea căreia îi aparține, Biserica este formată din cetățeni. Aceştia, în ciuda diferențelor de vârstă, cultură, educație şi devotament religios, la fel ca oricare alt cetățean al României au dreptul şi obligația cetățenească să se exprime. Da, Biserica le cere membrilor, îi încurajează şi îi ajută să se exprime în mod creștinesc şi democratic. Din dragoste pentru ei şi pentru țară, Biserica nu îşi va lăsa membrii pe mâna manipulatorilor şi a mincinoșilor. Prin mandatul ei divin, Biserica este obligată să contribuie la iluminarea cetățenilor. Folosind toate formele ei de organizare şi toate mijloacele oneste pe care le are, Biserica este obligată să îşi educe membrii în spiritul adevărului şi în modul în care i-a poruncit Mântuitorul! Familia, întemeiată pe uniunea dintre un bărbat şi o femeie, este un subiect biblic clar! Dumnezeu şi-a exprimat atitudinea față de familie în fiecare generație. Domnul Isus Cristos a susținut, prețuit şi promovat familia alcătuită dintr-un un bărbat şi o femeie. Sfinții apostoli au ascultat porunca şi au oferit familiştilor instrucțiuni extrem de clare în toate domeniile vieții de familie. Cum şi-ar putea permite Biserica zilelor noastre şi conducătorii ei să tacă acolo unde Stăpânul le cere să vorbească clar, apăsat şi în mod repetat? Biserica ce nu-şi împlineşte mandatul nu-şi mai are rostul. Biserica ce nu ajută, sigur încurcă!
3. Pentru că statul ar vrea să nu ne amestecăm.
Este evident că Statul ar dori şi încearcă pe căi multiple să facă din Biserică o slugă obedientă, nu un ajutor pentru cetățeni. În cazul în care Biserica nu poate fi „înhămată” la căruțele politice, Statul ar dori şi dacă ar putea ar impune ca Biserica să fie cenușăreasa societății. Din punctul de vedere al unora, Biserica ar trebui să se ascundă între zidurile ei, în câteva zile şi în câteva sărbători şi să vorbească celor prezenți despre lucruri irelevante şi îndepărtate. Biserica, dacă mai are ceva lumină, ar trebui să fie „ascunsă sub obroc” şi dacă mai are ceva putere de a săra, ar trebui să se conserve pentru chestiuni bisericeşti. Nu, dragilor, oricine ați fi voi, Biserica nu este turma ascunsă, ci cetatea vizibilă de pe munte. Biserica nu poate sta nici în colț şi nici în umbră, în întuneric. Biserica a fost lăsată să trâmbițeze, să lumineze, să atenționeze, să încurajeze, să arate drumul drept. Ne place sau nu, legal sau nu, Biserica trebuie să fie în fruntea unei națiuni, nu în coada ei. Dacă Statului i se pare normal să îşi caute drepturile şi avantajele, nouă, cetăţenilor, ni se pare drept, moral şi divin să ne protejăm drepturile primite de la bunul Dumnezeu. Familia este unul dintre aceste drepturi şi nu vom renunța la el niciodată, în nicio circumstanță. Dacă Statul consideră că ar trebui să nu ne implicăm, noi suntem convinşi că trebuie să ne implicăm cât mai mult şi cât mai vizibil! Istoria ne demonstrează cu vârf şi îndesat ce s-a întâmplat şi se întâmplă în societățile în care Biserica şi-a abandonat menirea dată de Dumnezeu. Da, la aceasta ne referim. Când insistăm pe implicarea Bisericii, nu vorbim despre abuzurile ei sau despre implicarea ei în domenii în care nu a primit mandat de la Cristos. Nu ne referim la norme şi obiceiuri care nu au ajutat şi nu vor sluji nimănui. Biserica a primit mandatul de a prezenta tuturor oamenilor adevărul revelat în Sfintele Scripturi şi de a-i ajuta pe toți cei ce vor să îl trăiască. Bunul Dumnezeu ne va ajuta la aceasta!
În consecință, când Biserica prezintă adevărul divin, nu se amestecă în trebuirile Statului şi nici nu îşi depășește atribuțiunile. Dimpotrivă, Biserica ce prezintă clar, cu fermitate şi cu iubire adevărul, îşi împlineşte menirea şi este folosită de bunul Dumnezeu pentru binecuvântarea societății. Aşa vrem să fie Biserica din România: vie, sănătoasă şi activă. Binecuvântată de Dumnezeu pentru a-i ajuta pe cât mai mulţi să primească binecuvântarea.
Viorel Iuga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.