In luna intaia , in a patruspezecea zi a lunii, intre cele doua seri , vor fi serbate Pastele Domnului ( Vaikra , Levitic 23: 5 ). Pastele ( ebr . Pesach ) se celebreaza de obicei in luna Nisan ( Aprilie sau Mai , in calendarul gregorian ), prima luna a calendarului iudaic religios din primavara unui an.
Pastele sau Trecerea ( dincolo de… ) este timpul noilor inceputuri in Israel, si se celebreaza in cea de-a 14-a zi a lunii Nisan… Pesach-ul face parte din categoria celor Trei Mari Sarbatori de Pelerinaj ( Pastele, Cincizecimea si Sarbatoarea Corturilor ) avand o semnificatie istorica deosebita pentru poporul Israel, si nu numai , caracterul domestic, agricol, este foarte prezent in celebrarea Pastelui, mai cu seama in complinirea mesianica a contextului sau. Pesach-ul include semnificatia sfarsitului sezonului ploios si inceputul sezonului de crestere, de dezvoltare ; apoi, odata cu Pastele este inaugurat timpul ispasirii ( salvarii ) prin sangele unui mielusel, si, de asemenea , timpul Marii Izbaviri a israelitilor din robia Egiptului.
a. SEMNIFICATIA ISTORICA
Dumnezeul lui Israel a stabilit ca celebrarea Pastelui sa se faca continuu ( vesnic , sa nu uitam ca este una dintre Sarbatorile care vor fi celebrate si in Imparatia Shabbatica – Exod 2: 23-25 , 6: 5-8, 12: 14 ). Israel a fost eliberat din robia egipteana cu un Pret de sange : fiecare familie de evrei trebuia sa unga cu sangele mieluselului sacrificat, stalpii usii , aceasta ramanand singura garantie a salvarii in fata revarsarii urgiei maniei divine. De fapt cum s-au desfasurat aceste evenimente? Textul de referinta ( Exod 12: 3-5 ) ne spune ca fiecare cap de familie trebuia sa ia un mielusel nu mai mare de un an, in ziua a zecea din prima luna, pe care sa-l pastreze langa el pana in ziua a paisprezecea a aceleiasi luni ( Exod 12: 3-6 ). 
In seara celei de-a paisprezecea zile ( la ora 3 fix ) , animalul trebuia sacrificat ( 12 : 6 ) , iar cu sangele lui se ungeau stalpii usii si pragul de sus al caselor . Mieluselul trebuia consumat fript in foc , impreuna cu ierburile amare, cu paine nedospita , toate acestea intr-o noua simbolistica, viitoare ; intreaga familie trebuia sa participle la acest ritual plin de semnificatie cu “mijlocul incins , incaltamintele in picioare, si toiagul in mana “, totul desfasurandu-se intr-o mare graba pentru ca toti evreii urmau sa paraseasca Egiptul la miezul noptii celei de-a cinsprezecea zile a lunii Nisan. La miezul noptii acestei zile , ingerul mortii trebuia sa treaca prin toata tara Egiptului, si daca o casa nu avea stalpii unsi cu sange, ea intra sub incidenta judecatii lui Dumnezeu ( Exod 12: 12-15 ). Cuvantul evreiesc pentru Paste este P E S A C H , care inseamna “ a pasi ( a trece ) dincolo de … “ Acest cuvant are menirea sa ne aminteasca doua lucruri : trecerea noastra , de la judecata iminenta a mortii si a pacatului , la Viata in Yeshua – Mielul- fara –de- cusur al lui Dumnezeu ( Ioan 1: 29, Apocalipsa 5 : 12 ) si sangele lui Yeshua, care trebuie sa acopere viata noastra intreaga , pentru a ne oferi protectia divina impotriva raului de orice fel ( Evrei 9 : 18-22 ).
In seara celei de-a paisprezecea zile ( la ora 3 fix ) , animalul trebuia sacrificat ( 12 : 6 ) , iar cu sangele lui se ungeau stalpii usii si pragul de sus al caselor . Mieluselul trebuia consumat fript in foc , impreuna cu ierburile amare, cu paine nedospita , toate acestea intr-o noua simbolistica, viitoare ; intreaga familie trebuia sa participle la acest ritual plin de semnificatie cu “mijlocul incins , incaltamintele in picioare, si toiagul in mana “, totul desfasurandu-se intr-o mare graba pentru ca toti evreii urmau sa paraseasca Egiptul la miezul noptii celei de-a cinsprezecea zile a lunii Nisan. La miezul noptii acestei zile , ingerul mortii trebuia sa treaca prin toata tara Egiptului, si daca o casa nu avea stalpii unsi cu sange, ea intra sub incidenta judecatii lui Dumnezeu ( Exod 12: 12-15 ). Cuvantul evreiesc pentru Paste este P E S A C H , care inseamna “ a pasi ( a trece ) dincolo de … “ Acest cuvant are menirea sa ne aminteasca doua lucruri : trecerea noastra , de la judecata iminenta a mortii si a pacatului , la Viata in Yeshua – Mielul- fara –de- cusur al lui Dumnezeu ( Ioan 1: 29, Apocalipsa 5 : 12 ) si sangele lui Yeshua, care trebuie sa acopere viata noastra intreaga , pentru a ne oferi protectia divina impotriva raului de orice fel ( Evrei 9 : 18-22 ).
1. Moartea lui Yeshua pe o CRUCE ( plamadita tot dintr-un lemn, asa cum erau odinioara confectionati stalpii caselor evreiesti din Egipt ).2. Yeshua a fost Intaiul Nascut ( sa ne gandim la celebrarea celor dintai roade ) al fecioarei Maria , Primul si Unicul Fiu Nascut al Tatalui – din vesinicie, Matei 1 : 21-25, Romani 8 : 29 ).
3. Exista o progresiva metafora a Mielului in Biblie . Prima se refera la Mielul unei case ( Exod 12: 3-4 ) , a doua, la Mielul pentru o natiune ( Ioan 11 : 49-52 ) , a treia, la Mielul pentru lumea intreaga ( Ioan 1: 29 ).
4. Egiptul este prototipul Lumii si al intregului ei sistem decazut , iar Faraonul il reprezinta cu succes pe insusi Satan. Toti cei care se afla in sclavie spirituala traiesc in conformitate cu legile acestui sistem de referinta , in care pacatul si razvratirea sunt exaltate.
5. Yeshua este Mielul lui Dumnezeu ( Ioan 1: 29 ). Yeshua este Pastele nostru ( 1 Corinteni 5 : 7 ). Toti cei care Il urmeaza pe Yeshua apartin Casei lui Dumnezeu ( Evrei 3 : 6 ).
6. Totul se rezuma la un act volitional de credinta in puterea rascumparatoare a Sangelui lui Yeshua , Pastele nostru, Singurul care poate elibera faptura umana de toate dependentele pacatoase ( Romani 6: 7 ; Galateni 4: 3-5 ). Numai Sangele Fiului lui Dumnezeu poarta valentele rascumpararii din pacat ( Levitic 17 : 11; 1 Petru 1: 18-19 ; Apocalipsa 1: 5 ).
In concluzie , celebrarea Pastelui a fost randuita de Insusi Elohim ( Exod 12: 14 ) ca o intruchipare vremelnica a semnificatiei primei veniri a Fiului Sau in aceasta lume. Sarbatoarea trebuie cinstita si celebrata intr-un profund respect pentru trecut , si intr-o nota de asteptare fata de ceea ce Domnul ne pregateste in viitor. Multi ani dupa instituirea Pastelui in Egipt, un om numit Ioan ( Yohanan ) a aratat spre Yeshua , numindu-L Mielul lui Dumnezeu . Dupa ce a fost declarat Mielul lui Dumnezeu ,Yeshua Si-a inceput Lucrarea in aceasta lume, pe teritoriul Israelului de astazi, intre evreii din vremea lui. La sfarsitul acesteia , in a zecea zi a lunii Nisan, Mielul lui Dumnezeu intra in Ierusalim inconjurat de mii de pelerini cu ramuri de flori in maini, care cantau cu bucurie Hallel , si care s-au grabit sa-L proclame – atunci cand L-au vazut calare pe un magarus ( Zacharia 9: 9 ) – Regele lui Israel. Pana in zilele noastre, 10 Nisan ramane pentru lumea crestina, Sarbatoarea Floriilor.Apoi Mielul Si-a continuat periplul durerii dupa ce marele preot il cerceteaza (impreuna cu fariseii cu saducheii ) timp de 4 zile ( Exod 12: 5 ) , expunandu-l pe EL, Cel mai Neprihanit Om al lui Israel , dispretului si oprobiului omenesc abject . Pe 14 Nisan , la ceasul al treilea din zi , marele preot trebuia sa ia mielul de jertfa pentru Paste, sa-l puna pe altar asteptand timpul injunghierii . Ca un Simbol perfect al jertfei din vechime, Yeshua a fost rastignit pe Muntele Moria ( Marcu 15 : 25 ). Si in timp ce Regele Universului Se stingea pe cruce , picatura cu picatura , au avut loc pregatirile pentru jertfa de Pesach. Asfel, la ora 3 dupa-amiaza, marele preot inainteaza spre altar, injunghie mielul de jertfa cu un cutit , si rosteste aceleasi cuvinte pe care le-a rostit Yeshua Domnul pe cruce : “ S-a savarsit ! “ Se admite fara echivoc , astazi , ca Fiul lui Dumnezeu Si-a dat ultima suflare la 3 .00 pm ( Matei 27 : 45- 50 ).
In Deuteronom 16: 16 ni se spune ca toti evreii – va veni si vremea aceea binecuvantata, amin ! – au datoria sa celebreze la Ierusalim Sarbatorile Pastelui, ale Saptamanilor si ale Corturilor; acestea mai sunt cunoscute si sub denumirea de Cele Trei Mari Sarbatori de Pelerinaj.
(Prezentare de Otniela -Daniela Onu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.