Începând cu data de 9 martie, de la apusul soarelui și până în 10 martie 2020, tot până la apusul soarelui, evreii sărbătoresc Purim. Deși nu este una din sărbătorile poruncite de Dumnezeu în Biblie, totuși Purimul are o semnificație în care Dumnezeu este implicat din plin, detalii pe care merită să le cunoaștem în vederea înțelegerii mai profunde a modului în care Dumnezeu lucrează.
Tema sărbătorii Purim (פּוּרִים) este supraviețuirea providențială a poporului evreu în ciuda diferitelor încercări ale dușmanilor lor de a-i distruge. Ca atare, Purim (ca și Paștele evreiesc) este o celebrare a eliberării și credincioșiei DOMNULUI Dumnezeului lui Israel. Ironia teribilă a anti-semitului este aceea că acesta se spânzură folosind propria-i funie. Atunci, personajul tragic al lui Haman reprezintă prototipul biblic al tuturor celor care refuză să admită dragostea credincioasă a lui Dumnezeu pentru poporul evreu…
În calendarul Torei, și ultima lună a anului (Adar) și prima lună (Nisan) se centrează pe tema salvării lui Dumnezeu. În Adar sărbătorim Purim și 30 de zile mai târziu sărbătorim Paștele evreiesc… Totuși, Purim, spre deosebire de Paștele evreiesc, sărbătorește ”ascunderea” acțiunilor lui Dumnezeu. Nu este vreo întâlnire dramatică a unei manifestări de putere; nu este vreo despărțire a Mării Roșii, nu sunt judecăți cataclismice în legătură cu Purim. Acest lucru este sugerat de numele cărții Estera însuși, Megillat Ester (מְגִלַּת אֶסְתֵּר), întrucât cuvântul megillah (”sul”) este înrudit cu cuvântul giluy (גִּלּוּי), ”revelație”, iar numele Estera este înrudit cu cuvântul ”hester” (הֶסְתֵר) care înseamnă ”ascundere”. Fraza ”hester panim” (הֶסְתֵר פָּנִים) înseamnă ”ascunderea feței” și e folosit adesea când se discută despre rolul lui Dumnezeu în cartea Estera. Planul lui Dumnezeu e împlinit, pas cu pas, chiar dacă e ascuns în lumea ”naturală” a ființelor umane și a alegerilor lor (Ieremia 10:23; Proverbe 21:1).
Și Hanuka și Purim sunt sărbători care celebrează victoria lui Dumnezeu asupra forțelor întunericului… La fel cum profetul Daniel a prevăzut evenimentele Hanukăi, adică apariția ”Epifaniilor” (adică apariția sau manifestarea divinității, a lui Dumnezeu. În creștinism, manifestarea lui Dumnezeu prin întruparea Fiului și prin arătarea Sfintei Treimi cu ocazia botezului lui Isus, în râul Iordan. Arătare a lui Isus Cristos oamenilor, magilor; revelație a unei realități sacre, mitice; revelație a unei lumi nevăzute.), ”Mesiei Răului” care într-o zi va încerca să ”asimileze” toată umanitatea într-o ”Nouă Ordine Mondială” (Daniel 9:27, 2 Tesaloniceni 2:3, Apocalipsa 13:7-9, etc.), așa și Purim prevestește cum acest nelegiuit va încerca să distrugă poporul evreu în timpul Zilelor de pe Urmă (אַחֲרִית הַיָּמִים), deși el va fi distrus de propriile-i șiretlicuri. Midraș Ester spune că Purim, spre deosebire de multe alte sărbători, va fi celebrat chiar și după mântuirea finală după Zilele de pe Urmă. Asta pentru că povestea Purimului – adică credincioșia testamentară (ce ține de legământul veșnic) a lui Dumnezeu și apărarea poporului Său – va fi amplificată în eliberarea care conduce la instituirea Împărăției Mesianice pe pământ. Într-adevăr, A Doua Venire a lui Mesia va fi considerată ca împlinirea finală a Purimului! Așadar, în timp ce e adeseori văzut ca o celebrare neînfrânată în Israel (ad lo yoda), sărbătoarea Purimului are un mesaj profetic foarte serios care prevede sfârșitul glorios al acestei ere.
De Purim ne amintim cum poporul evreu a scăpat din planul diabolic al lui Haman de a-i distruge, deși oricare zi care e marcată de o eliberare specială a lui Dumnezeu poate fi privită ca un Purim ”personal” sau ”special”. Prin urmare, unele familii și comunități evreiești sărbătoresc ”Purimuri speciale” pentru a comemora aniversarea unei eliberări speciale. Cea mai importantă eliberare pe care o avem vine, bineînțeles, din faptul de a fi fost eliberați de vina păcatelor noastre dat fiind că aceasta ne dă pace adevărată cu Dumnezeu (Romani 5:1,11). De fapt, Yom Kippur (Ziua Ispășirii) este, de asemenea, cunoscută ca Yom Kippurim in Tanakh, care poate fi citită ca Yom Ke-Purim (adică יוֹם, „o zi” + כְּ, „ca” + פֻּרִים, „Purim”). Astfel, ziua în care Ieșua S-a sacrificat pe cruce e cel mai mare Purim din toate, dat fiind faptul că prin intervenția Lui plină de iubire suntem eliberați pe veci din mâinile dușmanilor noștri. Yehi șem Adonai mevorakh: ”Binecuvântat să fie Numele Domnului.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.