AFR: Ravagiile revoluției sexuale în campusurile creștine americane

In editiile de stiri AFR de marti scriem destul de des, in ultimul timp, despre ravagiile pe care revolutia sexuala le face in campusurile crestine americane. Ele sunt consecinta expansiunii incredibile si fulgeratoare a revolutiei sexuale. Am atentionat mereu asupra consecintilor revolutiei sexuale, dar si notat naivitatea foarte multor  crestini care pretindeau, iar unii inca pretind, ca ceea ce se intimpla in campusurile universitare seculare, nu se va intimpla nici odata in campusurile universitare crestine. Iata insa ca in ultimul an sau doi asistam la o veritabila explozie a revolutiei sexuale si in campusurile crestine americane. Un numar in crestere de universitati crestine americane incep sa cedeze presiunii "minoritatilor sexuale" asa numite crestine. Iar presa seculara americana le cinta studentilor homosexuali "crestini" in struna. Tot mai dese sunt articolele din marile cotidiene americane despre presiunea pe care studentii homosexuali o exercita asupra administratiei universitarilor crestine pentru a li se acorda drepturi, pentru a li se recunoaste cluburile, pentru a li se finanta activitatile, si pentru a fi "inclusi" in diverse evenimente universitare care pina acum nu aveau nici o tangenta cu sexualitatea.

Luna asta, de exemplu, revista americana online The Atlantic a publicat un articol despre politica homosexuala din campusurile crestine. [Detalii: www.theatlantic.com] Universitati traditional crestine, cum ar fi Baylor (Texas) ori Belton (Tennessee) au abolit interdictia impotriva relatiilor homosexuale in caminele lor studentesti, iar Belton a aprobat, cu ani in urma, formarea primului club homosexual din acesta universitate care a fost, de fapt, si primul club homosexual recunoscut de o universitatea crestina americana. Wheaton College din Illinois organizeaza conferinte privind integrarea studentilor crestini in viata studenteasca a acestei prestigioase universitati crestine americane. Si tot mai devreme in an subiectul a fost tratat de prestigioasa publicatie americanaNewsweek. [Detalii: www.newsweek.com]

Astazi, insa, discutam cazul cu totul special al Universitatii catolice Marquette. Revolutia sexuala din aceasta universitate nu e mai veche de 5 ani, dar face ravagii serioase. Presedintele universitatii a fost fortat sa-si dea demisia, profesorii traditionali se simt izolati si intimidati, iar studentii traditionali catolici se simt marginalizati. Autorul, Mickey L. Mattox, profesor la Universitatea Marquette, identifica doua cauze principale pentru succesul revolutiei sexuale in universitatea lui: (1) presiunea din exterior; si (2) respingerea de catre profesori, in mod treptat de-a lungul anilor, a invataturilor catolice traditionale privind sexualitatea. Articolul profesorului a fost publicat mai devreme in luna in publicatia catolica First Things. Versiunea in engleza poate fi citita aici: http://www.firstthings.com/. Mickey L. Mattox este profesor de teologie la Universitatea Marquette. Materialul a fost tradus, pregatiti, si abreviat pt cititorii nostri de parintele Emil Ember,AFR Baia Mare. Ii multumim. Titlul articolului este Marquette's Gender Regime.

Teoria Genului la Universitatea Marquette

Pe când lucram în biroul de la Universitatea Marquette într-o după amiază din primăvara lui 2010 am auzit zgomote neobișnuite venind dinspre pajiștile liniștite de la fereastra mea. Am fost surprins să remarc o mică adunare de studenți și profesori care se pregăteau să protesteze. Împotriva a ce? După câteva minute, primesc un email prin care sunt informat că președintele de atunci al Universității, iezuitul Robert Wild a anulat contractul lui Jodi O’Brien, ca decan al Colegiului de Arte și Științe. Deși contractul era semnat, părintele Wild a decis că O’Brien, o lesbiană care trăia cu o altă lesbiană a cărei cercetare includea studii ciudate, nu era o alegere potrivită pentru a reprezenta misiunea și identitatea Universității.

Deși o persoană obișnuită cu vagi cunoștințe de învățătură morală catolică ar considera normal o asemenea decizie, catedrele departamentului din colegiu s-au adunat și au votat aproape în unanimitate să se opună hotărârii lui Wild. Între timp, presa a pretins o explicație. În defensivă, universitatea a plătit o sumă considerabilă după cum se spune pentru rezolvarea problemei. Oficialii au început curând să-și exerseze în demonstrații interesul lor pentru tratarea egală a minorităților sexuale. Iar universitatea ajungea să inițieze proiecte, cursuri, conferințe și să arate plăcerea de a explora chestiunile legate de sex și gen! Aceasta însemna pe scurt că schimbarea va veni, încet dar sigur. Universitatea va trebui să se împace cu programul de eliberare-sexuală pentru a nu repeta afacerea O’Brien niciodată.

Inceputul revolutiei sexuale

Din 2010, campania pentru diversitatea sexuală de la Universitate a avansat rapid. Anul trecut, Universitatea a anunțat extinderea fostului Centru de Resurse privind Genul și Sexualitatea (creat imediat după plecarea lui O’Brien) prin două noi inițiative: un Centru pentru Studiile privind Sexualitatea și Genul și un Centru de Resurse pentru LGBTQ. Câte fonduri s-au investit nu s-a dezvăluit. Mai avem și un Birou de Diversitate Instituțională și de Incluziune, care oferă facultății și staff-ului premii de excelență în, da, „diversitate și incluziune”. Din nou, cât a costat acesta nu s-a spus. Știm totuși că au fost promise fonduri pentru a sprijini dezvoltarea unor noi cursuri care să promoveze cauza. Un program despre diversitate pentru prietenii facultății este de asemenea în desfășurare.

„Diversitate” și „incluziune” sunt termeni vagi și nesiguri care pot însemna aproape orice. Aici, la Universitatea Marquestte, aceste cuvinte au devenit codul de provocare a moralității sexuale catolice și pentru a împinge mai departe ideologia de gen care neagă că ființele umane au fost create ca bărbat și femeie, după imaginea lui Dumnezeu.

Încercând inculcarea unui înțeles comun prin noua cercetare pentru diversitate, publicația Universității anunță fără răsuflare că lupta pentru drepturile civile începută de Martin Luther King este acum împlinită de campania pentru incluziunea minorităților sexuale. Cum stau lucrurile? Un sondaj al stării de fapt din campus susține că majoritate dintre noi consideră Universitatea ca un loc minunat de muncă. Totuși, sondajul a notat și experiențe de „comportament de excludere, ostil sau ofensator”. Problema principală a „excluderii” nu ține nici de rasă nici de clasă. Dar, experiențele de „excludere” au fost raportate cel mai des de cei care se auto-identifică drept L, G, B sau Q. Sondajul a mai arătat că și catolicii tradiționali au experimentat intimidare și excludere mai ales când discuția ajungea la subiectul sexualității. Aceste rezultate sugerează că „justiția socială” la Universitatea Marquette a fost reorientată spre combaterea mai intensă a învățăturii morale catolice privind sexualitate.

Marginalizarea studentilor catolici

După ce sondajul a fost publicat, s-a reunit un grup auto-intitulat „Catolicii preocupați”. Membrii lui au cerut conducerii să facă pași concreți spre întărirea identității catolice a Universității. Ei sunt convinși că angajamentul catolic față de adevărul moral și demnitatea fiecărei persoane oferă cadrul corect pentru balanța clarității morale cu interesul pentru binele membrilor LGBTQ ai comunității Universității Marquette. Până acum, nu s-a primit nici un răspuns la această propunere. Între timp, conducerea Universității se arată din ce în ce mai confortabilă privind afirmarea ideologiei LGBTQ. Limbajul lor rămâne precaut privind vizarea explicită a conturilor revizioniste ale sexualității și persoanei umane. Este clar ca lumina zilei că liderii de la Universitatea Marquette nu împărtășesc îngrijorarea deosebită despre teoria LGBTQ exprimată de Conferința Episcopilor Catolici Americani și de alți reprezentanți ai magisteriului Bisericii.

Oficialii seniori sprijină programele LGBTQ fără rezerve, învăluind în îndoială pregătirea lor de a afirma învățătura Bisericii. În fapt, nivelul de entuziasm pentru cauzele LGBTQ pune la îndoială dorința lor de a tolera pe oricine ar gândi altfel.

Problema cu noua incluziune, desigur, este că ea nu este incluzivă și nici nu poate fi. Este pur și simplu noul mod de a defini moralitatea sexuală care se ascunde sub un proiect birocratic și terapeutic de „incluziune”. La Universitatea Marquette este clar că acest proiect caută să înlocuiască morala catolică tradițională privind sexualitatea. Noul regim al genului de la Universitate tacit încurajează studenții să se perceapă în termenii noii morale, unde nu mai este loc de lege naturală. Genul „desemnat”, adică identitatea sexuală confirmată de medici la naștere, este acum sub semnul întrebării. Fiecare student este încurajat să își evalueze starea dacă se simte bine cu genul desemnat la naștere, și să ia în considerare opțiunile valabile. Nu este nici pe departe un exercițiu la clasă. Universitatea oferă acum studenților opțiunea de a-și declara atât genul „legal” cât și pe cel „ales” în datele lor personale oficiale. Genul legal este limitat la masculin și feminin. Dar genul „ales” are ca opțiuni: „intersex”, „transgender”, „neutru”, și pentru nelămuriți, „necunoscut”.

Idolatria drepturilor omului

Interpretând din punctul de vedere al carității, aceste opțiuni sugerează pregătirea de a întâmpina pe oricine. Aceasta este de înțeles, poate chiar de lăudat. Este imposibil, totuși, ca îmbrățișarea entuziasmată a Universității față de idolul ultimului gen să însemne doar atât. Se semnalează fără nicio eroare că a fost adoptat o apropiere liberală al studiilor de gen către auto-definirea care tratează trupurile noastre ca mijloace maleabile de auto-exprimare. Alegerea și auto-definirea sunt a-tot-determinante, un demers care evident contrazice învățătura catolică. Studenții nu sunt singurii supuși la noul regim. Paginile web oficiale și anunțurile câteodată identifică oamenii cu „pronumele lor preferate” în paranteze. Varietatea sexualităților devine repede politica oficială a Universității și puțini sunt cei care mai vor să vorbească împotriva acestei prostii. Noul regim al genului se plimbă pe curenții puternici ai culturii celebrității, în timp ce „puterea soft” a Washington-ului împiedică orice rezistență. Granturile sau certificarea necesară pentru a primi ajutoare federale pretind conformarea la prioritățile guvernării Obama, care acum includ și promovarea agendei LGBTQ.

Opunerea față de acest nou regim pare zadarnică – și mai mult îți aduce necazuri. Chiar și membrii titulari ai facultății ezită, temându-se de repercusiunile oficiale, formale sau informale. Recentul și mult mediatizatul caz al profesorului de științe politice John McAdams ilustrează bine pericolele. El a fost acuzat că a creat un mediu ostil pentru studenții terminali, și Universitatea Marquette încearcă acum să îi retragă titularizarea și să îl dea afară de la catedră. Este important să reținem subiectul în discuție despre evenimentele petrecute care au dus la acuzarea lui: statutul imoral al căsătoriei homosexuale.

Cum s-a ajuns aici?

De ce s-a ajuns la asta? Într-o anumită măsură, este vorba doar de presiune de grup. Universitățile ca Marquette și oamenii care le conduc sunt puțin cam ca tinerele pe care le văd în campus în fiecare zi, îmbrăcate aproape la fel, aparent temându-se, mai mult decât de orice, să arate diferite una față de cealaltă. Cât de revigorant ar fi pentru o universitate ca a mea să evite să se conformeze imperativului culturii „diversității” de azi și să îmbrățișeze diversitatea autentică și intrinsecă a identității sale catolice. Dar într-o epocă a scăderii înscrierilor, răspunsul cu cel mai mic risc este să se îmbrace cum se îmbracă ceilalți copii și să evite acțiuni care ne-ar putea micșora în ochii instituțiilor noastre „de gașcă” (Fordham) sau „la care aspirăm” (Colegiul Boston). Sexul și genul, diversitatea și incluziunea: toți le au azi.

Există o explicație mai profundă și mai îngrijorătoare de asemenea. Departamentele de teologie catolică americane au fost în fruntea unei campanii de denigrare a moralității sexuale catolice. Această campanie a fost adesea condusă de iezuiți și de universitățile iezuite. Spre deosebire de atragerea mai multor studenți minoritari sau spre deosebire de programe pentru a întări studenții din medii dezavantajate – eforturi în acord cu învățătura socială a Bisericii – această campanie de denigrare a fost uneori camuflată și necinstită. A fost și nemiloasă, încercând din greu să suprime și să pedepsească pe oricine ar îndrăzni să vorbească despre învățătura Bisericii. Felul în care Universitatea Marquette a adoptat și promovat mișmașul ideologiei LGBTQ din ultimii ani este în consens cu acea tradiție de denigrare.

Material furnizat de catre Alianta Familiilor din Romania