Luca
15:12 "Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘Tată, dă-mi partea de
avere ce mi se cuvine.’ Şi tatăl le-a împărţit averea. "
Peste
durerea tragicului bilanț de la clubul Colectiv s-a așternut cea a atentatului
de la Paris. Să ucizi în numele lui Dumnezeu este cea mai mare bucurie a
diavolului. Fanatismul este un monolog al întunericului.
Cel mai
sumbru incident a avut loc la sala de spectacol Bataclan, unde peste 80 de
persoane au fost ucise la un concert al grupului hard rock Eagles of Death
Metal.
Este
greu să nu observi un amănunt tulburător: cea mai mare parte a victimelor din
Franța au fost ucise la un concert de muzică susținut de o formație de hard
rock...!
Nu cred
că ideea fiului risipitor de a cere tatălui partea de averea a fost a lui, ci a
anturajului. Anturajul nu este doar o plimbare cu grupul, ci o aderare la
obiceiurile, comportamentul și valorile acestuia.
Unul
dintre costurile tovărășilor greșite este dezrădăcinarea. Fiul rispitor a
crescut într-o cultură unde respectul față de tată era o lege unanim acceptată.
Ceea ce a făcut el, nu se face. Multe dintre atitudinile tinerilor pe care îi
cunosc sunt împrumutate de la anturaj. Sunt mulți părinți care sângerează și
stau cu capul plecat într-o tăcere pe care numai Dumnezeu o înțelege. Tac
pentru că fiii sau fiicele lor nu îi mai întreabă nimic de mult timp.
Doresc
să le spun fiilor rispitori: fie-vă milă de părinții voștri cu perii albiți,
fie-vă milă de durerea lor surdă, de tânguirile lor de pe holurile spitalelor,
de mâinile înroșite de atâta frâmăntare și fiți atenți în ce locuri mergeți.
Fiți atenți la oamenii cu care vă întovărășiți și la obiceiurile pe care le cultivați.
Nu lăsați pe nimeni să vă smulgă rădăcinile ca să nu deveniți frunze purtate de
vânturi străine.
Naivitatea
nu e o scuză, ci o slăbiciune. Curiozitatea și setea de distracție cu orice
preț poate fi un epitaf: ,,a dorit distracție cu orice preț!’’ Nu toate
poveștile cu fiii risipitori se termină fericit. Pentru unii dintre fiii
risipitori finalul de călătorie poate fi mormântul. Nimeni nu povestește de
costurile risipirii timpului, sănătății, banilor. Dumnezeu promite mântuirea
celor ce se întorc la El, dar nu întodeauna viața se repară fără costuri.
Tinerețea
e generoasă și împrăștie fără calcule. Totuși, la ceea ce se întâmplă în aceste
zile în lume, e timpul unui socotit elementar: cu ce mă aleg dacă merg unde nu
trebuie, cu cine nu trebuie? Devine din ce în ce mai greu de numărat…!
Florin Ianovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.