duminică, 12 martie 2017

✡ Purimul – Sărbătoarea Esterei… şi a lui Mordechai

Purim-ul   פורים  este una dintre cele mai gustate sarbatori evreiesti, datorita imensei victorii obtinuta de  o imparateasa neinfricata, o tanara evreica (crescuta  de un var la fel de neinfricat, Mordechai sau Mardoheu), care nu si-a mai  iubit  viata atunci cand poporul ei a fost in teribilul pericol de-a fi linsat de lucifericul Haman.

Povestea Esterei (numele evreiesc era Hadassa = ebr. mirt)  se poate gasi  in Cartea Esterei, una dintre Cartile Tanach-ului (sau Vechiul Testament). Cartea are un indoit scop. Ea a fost scrisa din dorinta de-a arata cum a fost salvat poporul evreu, prin protectia lui Dumnezeu, de la o pieire iminenta, prin mijlocirea pe viata si pe moarte a imparatesei Estera.  Numele lui Dumnezeu nu este mentionat niciodata in aceasta Carte a Bibliei (deseori crestinii sunt  contrariati de acest lucru), insa Prezenta Creatotorului se resimte in fiecare verset, in fiecare Cuvant, pe tot cuprinsul desfasurarii momentelor subiectului (suntem intr-o proza usoara, volubila, in care sentimentele traiesc si viiaza impreuna cu  personajele).

 In al doilea rand,  Estera a mai fost scrisa si pentru a oferi o consemnare si un cadru istoric ale sarbatorii israelite Purim (3: 6-7 ; 9: 26-28).  In felul acesta trebuia sa se pastreze vie amintirea acestei izbaviri a poporului evreu din Persia, in special pentru generatiile viitoare (comparabila ca intensitate a trairii – desi intr-o gama mai majora – cu Pesach-ul si Yom Kippur).

 In Carte este, de asemenea, mentionata  si obligatia de a respecta anual sarbatoarea Purim (9: 24; 28:32).
Desi autorul  Esterei nu este cunoscut, din continutul Cartii  reiese in mod  evident ca el era familiarizat cu obiceiurile persane, cu palatul din Susa, si cunostea amanunte despre imparatul Ahasveros;  acestea toate demonstreaza ca scribul a trait probabil in Persia, in decursul perioadei descrisa in Meghilat
Mai mult, simpatia lui fata de israeliti si cunoasterea obiceiurilor evreiesti sugereaza ca si el era evreu (probabil un contemporan mai tanar al lui Mordechai, caruia acesta i-ar fi oferit toate datele scrierii acestei importante carti de istorie a evreilor).  Cu siguranta Cartea a fost adusa la forma ei actuala dupa moartea lui Mordechai. Detaliile istorice si lingvistice o situeaza in jurul anului 400 i Ch.  Exista si o carte apocrifa Adaugiri la Cartea Esterei, care ar fi aparut in mod firesc mult mai tarziu decat originala Estera.

Din punct de vedere cronologic, episodul Estera se plaseaza cu ajutorul altei Carti,  Ezra, in capitolele 6 si 7 ale acesteia, intre intoarcerea celor 2 grupuri de evrei la Ierusalim sub conducerea lui Zorobabel si Ezra. Este vorba, mai precis, de perioada 483-473 i Ch a domniei lui Ahasveros. Estera ajunge imparateasa a Persiei in anul 478 in Ch ( 2:16 ).  

Desi Cartea Esterei este asezata in Biblie dupa Cartea lui Neemia , in realitate evenimentele relatate in prima  au avut loc cu 30 de ani inaintea intoarcerii lui Neemia la Ierusalim ( 444 i Ch ),  pentru a-i construi Zidul.

Cunoscand evenimentele din Cartea Estereisa incercam acum sa intelegem care este rostul sarbatorii Purim in viata comunitatii evreiesti. Sa ramanem la versetul 17 din capitolul 9: Aceste lucruri s-au intamplat in a treisprezecea zi a lunii Adar. In ziua a patrusprezecea, Iudeii s-au odihnit, si au facut din ea o zi de ospat si de bucurie. Iata de ce pentru evrei luna Adar este cea mai vesela dintre lunile anului. Inteleptii au scris in Talmud : Misenihnas Adar marbim besimha (Imediat ce-a inceput luna Adar, creste si bucuria noastra).
 De 2  milenii si jumatate poporul evreu sarbatoreste acest eveniment spre a da expresie bucuriei si recunostintei catre Cel Atotputernic. Purim-ul este marcat de evreii din intreaga lume la 14 Adar. De Purim se citeste Meghilat Ester, incepand cu  seara de 13 Adar.

Fiind o sarbatoare exuberanta,  evreii obisnuiesc sa-si trimita unii altora Misloach Manot - cadouri  -  iar copiii primesc tot felul  dulciuri. Prajitura favorita este humantasul , un aluat delicios cu miere si nuci care trebuie sa aiba forma palariei (a nasului ori a urechilor)  lui Haman.   De asemenea , au loc asa  – numitele ”jocuri de Purim” (cand se pune in scena povestea Eeterei ), si carnavaluri cu masti (in special in lumea askenazina).

Se ridica inevitabil intrebarea: Evreii mesianici sarbatoresc si ei Purim-ul , la fel ca toti ceilalti evrei? Evreii mesianici  (si nu doar evreii,  este vorba despre toti fratii nostri mesianici) respecta si tin toate sarbatorile evreiesti care au o baza biblica (adica sunt consemnate in paginile ei).

 Modul in care se celebreaza o asemenea sarbatoare , fireste, intotdeauna, trebuie sa se raporteze la Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii, marele nostru Goel, revelat evreilor si neevreilor in Brit Chadasha. El ne-a scapat si ne-a  eliberat, cu pretul sangelui Sau,  din mainile celui mai necrutator Haman: Satan insusi. 

 Pentru aceasta minunata izbavire, in veci doar Lui, Glorie! Baruch ata Adonai Elocheinu, Melech Ha-Olam!  In aceasta aperceptie, Purim-ul este intr-adevar o victorie eterna impotriva oricarei forme de ura antisemita  (si anticrestina)  pentru ca Cel Atotputernic S-a luptat si Se lupta pentru Poporul  Sau. Chiar daca Hamani au fost,  si  Hamani sunt inca, un lucru este cert, victoria este deja castigata prin Sangele Mieluselului  lui YHWH.
Hag Purim !!!
(Prezentare realizata de Otniela-Daniela Onu)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.