Vlad Crîznic 🔴 Ravi Zacharias și românii

Nici în cele mai îndrăznețe vise nu am crezut vreodată că Ravi Zacharias va veni în România, și că o va face cu atât de mult drag. Au fost câteva momente în relația cu el care mi-au arătat că îi pasă în mod sincer de țara noastră.

În 2010, când a venit pentru conferința de la Sinaia, unde a vorbit celor 550-600 de pastori și lideri din toată țara strânși acolo de organizarea făcută de BIG Impact, RZIM România și Biserica Metanoia Arad. A venit mai întâi la Arad, iar la aterizarea din Timișoara primul lucru pe care mi l-a spus a fost că vrea să vadă unde a pornit revoluția din 1989 și că vrea să meargă pe treptele unde au murit oamenii pentru libertate. Mi-am dat repede seama că citise istoria recentă a României. Am vizitat multe locuri din Timișoara, iar la fiecare oprire am fost fascinat să văd câte detalii știa deja.

Cu ocazia aceleiași vizite, la drumul către Palatul Parlamentului, pe Kiseleff mi-a spus că el a mai fost acolo. Amintirile au început să i se clarifice și atunci și-a dat seama că într-un drum spre India în 1981 a oprit în București, și s-a întâlnit cu un pastor. Din câte își aducea aminte era vorba de Talos, pronunțat cu s. Da, Vasile Taloș. Am rămas uimit să văd că ține minte numele celor pe care i-a întâlnit cu aproape 30 de ani în urmă.

În 2013 a predicat la unul din serviciile Bisericii Române Baptiste din Atlanta, iar la final a stat cu toți cei ce doreau să vorbească cu el, a rămas la masă cu toată biserica, iar amintirile acelei vizite sunt foarte vii în comunitatea de acolo.

2015 a fost un alt an în care Ravi a vizitat România, iar Conferința Believe din Cluj-Napoca va rămâne pentru mult timp în amintirile celor ce am fost prezenți acolo. Întâlnirea cu primarul orașului, Emil Boc, o întâlnire în care s-au relatat istorii ale orașului și a Transilvaniei, dar s-au și atins laturi sensibile ale credinței și dreptului moral a fost o întâlnire în care s-au făcut și planuri, care din păcate nu se vor mai concretiza așa cum au fost ele visate atunci. Din nou, a vizitat Bucureștiul, iar evenimentele de la Senat și Parlament, alături de câteva vizite în cadru informal cu demnitari din București ne-au arătat cât de mult iubește oamenii și cu cât tact știe să conducă discuții fie că vorbește cu un recepționer de hotel, fie că este senator, primar sau ambasador.

Una dintre aminitirile frumoase de la Cluj, îl implică și pe Liviu Mocan. În curtea lui s-au strâns o parte din artiștii și profesorii clujeni, iar pentru câteva ore, l-am văzut pe Ravi predicând Evanghelia unos sceptici, atei, liber cugetători așa cum numai pe el l-am auzit. AM văzut Fapte 17, repus în scenă într-o manieră incredibilă. Mulțumim, Liviu!

Două întâmplări, dintre cele mai recente au avut loc în 2016. Pe una dintre ele o redau mai jos:

În ianuarie 2016 am fost sunat de pastorul Luigi Mițoi de la Biserica Betania din Chicago. Nu ne cunoșteam dinainte, însă la telefon, după o prezentare scurtă am fost rugat să facilitez prezența lui Ravi Zacharias la Convenția Bisericilor Penticostale din America de Nord care avea să aibă loc la Chicago în luna septembrie a aceluiași an. Încă îmi aduc bine aminte cât de sceptic am fost cu privire la posibilitatea realizării unui astfel de eveniment cu Ravi.

În aceeași conversație cu pastorul Luigi, i-am spus: “Știți bine cât de greu este să găsim loc în calendarul lui pentru un nou eveniment peste 2-3 ani, iar dumneavoastră îl vreți peste 9 luni...De exemplu când a venit în România în 2010, invitația a fost făcută în 2007. Eu sugerez să fim raționali și să găsim o altă ocazie, mult mai ușor de pus în calendar.”

Realitatea la zi: "RAVI ZACHARIAS - O PRIVIRE ÎN VIAȚA ŞI LUCRAREA SA" 🔴 Invitat: Vlad Crîznic, directorul RZIM România

Vezi și:

Realitatea la zi: “Credință și necredință în vremuri de criză" 🔴 Invitat pastor Emanuel Dejeu

Realitatea la zi: “Informare şi dezinformare în vremuri de criză" 🔴 Invitat: Cătălin Sturza, publicist

Realitatea la zi: “Infecţia cu Covid-19, consideraţii medicale şi recomandări în vremuri de criză" 🔴 Invitaţi: Daniela Mariş, medic generalist şi conf.univ.dr. Daniel Mariş

Realitatea la zi: “Educația în vremuri de criză" 🔴 Invitat: Ciprian Gheorghe-Luca, directorul Liceului Teologic Penticostal "Emanuel" din Bucureşti

Vlad Crîznic 🔴 Ce am învățat de la Ravi?

Ultimele zile au fost foarte lungi și am dat curs amintirilor, mesajelor și pozelor pe care le am cu și de la Ravi, de când l-am cunoscut și până la ultima întâlnire cu el. Vestea bolii și apoi vestea morții au fost foarte grele, dar credem și predicăm învierea. Știu că Ravi e într-un loc la care a visat, în prezența Celui pentru care a cutreierat întreg pământul.

Răscolind arhiva amintirilor am realizat cât de multe am învățat de la el, fără ca aceste învățături să fi fost scrise sau rostite.

Am învățat că omul este mai important decât argumentul. De atâtea ori l-am urmărit din primul rând răspunzând întrebărilor de tot felul. L-am văzut tratând pe toți la fel, cu o candoare incredibilă. Am auzit întrebări bune și mai puțin bune, dar reacția lui și felul în care a răspuns nu a variat în funcție de calitatea întrebării sau statutul celui ce a adresat întrebarea. De asemenea, după evenimente, indiferent de oră și oboseală stătea să vorbească cu toți ce doreau să îi spună ceva sau să îi mai adreseze alte întrebări. L-am văzut salutând pe nume angajați ai hotelurilor în care revenea, fie că era Moscova, Singapore, Seul sau Chicago.

Am învățat că tonul este mai important decât puterea. Asta cred că a fost cel puțin la fel de important ca și calitatea răspunsurilor pentru cei ce l-am admirat. L-am văzut mustrând, l-am văzut criticând, l-am văzut fiind autoritar, dar absolut niciodată nu l-am văzut sau auzit ridicând tonul sau denigrând pe cineva. L-am admirat pentru asta și mă lupt să îi semăn.

Despre viața și credința lui Ravi Zacharias

Pe când era doar un băiețel, căruia îi plăcea să se joace cricket pe străzile copilăriei sale din India, Ravi Zacharias a fost chemat de mama lui în casă, unde îl aștepta vânzătorul de sariuri, recent reprofilat pe cititul în palmă. „Mă uit la viitorul tău, Ravi Baba, și pot să-ți spun că nu vei călători prea departe și nici prea mult în viața ta. Asta pot citi din liniile palmei tale. Nu ai niciun viitor în străinătate.”

În 1983, la Amsterdam, când predica la prima Conferință Inaugurală pentru Evangheliștii Itineranți, la invitația lui Billy Graham, la cei 37 de ani ai săi, Zacharias se evidenția deja ca unul dintre marii apărători ai credibilității intelectuale a creștinismului. Un an mai târziu, a pus bazele lucrării Ravi Zacharias International Ministries (#RZIM), care avea misiunea de „a-l ajuta pe gânditor să creadă și pe credincios să gândească.”

De la prezicerea vânzătorului de sariuri și până la fondarea RZIM, Zacharias reușise să emigreze în Canada, să predice Evanghelia pe tot teritoriul Americii de Nord, să se roage împreună cu prizonierii de război din Vietnam și să păstorească studenții din Cambodgia, o țară în declin. Totodată, în calitate de pastor proaspăt licențiat la Alianța Misionară Creștină, începuse un turneu global de predicare, însoțit de soția sa, Margie și de fiica lor cea mare, Sarah. Și-a început turneul în Anglia, îndreptându-se apoi spre est, în Europa, apoi spre Orientul Mijlociu și încheind la Cercul de foc al Pacificului; în anul acela, a reușit să predice de aproape 600 de ori în peste douăsprezece țări.

Acesta a fost apogeul unei transformări remarcabile, pusă în mișcare în zilele de recuperare pe un pat de spital din Delhi, în urma unei tentative de suicid. Atunci i s-au citit cuvintele lui Isus din Evanghelia lui Ioan: „Pentru că Eu trăiesc, și voi veți trăi.” Auzind aceste cuvinte, Ravi Zacharias și-a predat viața lui Cristos și s-a rugat ca dacă avea să fie externat din spital, nimic să nu-i stea în calea aflării adevărului.

Ravi Zacharias a plecat în veșnicie!

Ravi Zacharias, proeminentul apologet creștin, autor și conferențiar a murit marți, la 74 de ani, în urma unei bătălii cu o formă rară de cancer, relatează Christian Post.

Fiica lui Zacharias, Sarah Davis, a postat marți un mesaj pe website-ul tatălui ei, intitulat „Ravi Zacharias, acum cu Isus”, confirmând moartea apologetului creștin.

„A fost Mântuitorul său, Isus Hristos, tatăl meu dorind întotdeauna să vorbească despre El. Chiar și în ultimele sale zile, până a rămas fără energie și forța de a vorbi, a dus orice conversație către Isus și ceea ce a făcut Domnul”, a scris Sarah Davis.

„S-a minunat continuu că Dumnezeu a chemat un sceptic în vârstă de 17 ani, învins de deznădejde și necredință și l-a chemat la o viață de speranță glorioasă și de credință în adevărul Scripturii – mesaj pe care l-a purtat pe tot globul timp de 48 de ani”.

„Astăzi, minunatul meu tată este mai viu decât a fost vreodată. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru el și ne rededicăm viața să împărtășim acest adevăr cu cei care vor auzi, până când El ne va chema la eterna noastră casă”, a adăugat Davis.

Ravi Zacharias s-a născut pe 26 martie 1946, în India. Deși a fost crescut într-o familie creștină, Zacharias s-a considerat un sceptic religios până la vârsta de 17 ani, în urma unei tentative de sinucidere.

Spitalizat în urma încercării de suicid, Zacharias a fost vizitat de un creștin care i-a dat o Biblie și a citit versetul Ioan 14:19: „Eu trăiesc, şi voi veţi trăi”.

„Acest verset a devenit piatra de temelie a misiunii supreme a lui Zacharias ca apologet creștin și evanghelist: să prezinte și să apere adevărul lui Isus Hristos pentru ca alții să poată găsi viața în El”, și-a amintit organizația Ravi Zacharias International Ministries.

Zacharias a fost o personalitate radio prolifică, susținând o emisiune săptămânală numită „Lasă poporul meu să gândească”, care era transmisă de aproximativ 2000 de trusturi media în mai mult de 30 de țări.

Susținea adesea discursuri de apologetică în universități, biserici și alte întâlniri din Statele Unite și din străinătate, inclusiv în Europa de Est, după căderea Berlinului.

Vlad Crîznic 🔴 Cum am ajuns să lucrez cu Ravi Zacharias...

Adesea mă întreabă lumea cum am ajuns să lucrez cu Ravi?

Într-o dimineață devreme din Septembrie 2007 l-am întâlnit pentru prima dată pe Ravi Zacharias. Dar povestea începe cu aproape 10 ani înainte, undeva prin 1997-1998, când Natan – colegul și prietenul meu încă din clasa întâi, mi-a dat un CD cu 71 de predici ale unui indian, cu un timbru vocal inconfundabil. Le-am devorat, apoi am început să îi caut cărțile, ca mai apoi să încep să încerc să folosesc idei și ilustrații în predicile timid rostite în duminicile când mergeam în misiune cu tinerii de la Biserica Baptistă Maranata din Arad. Acele 71 de mesaje erau deja aproape memorate. Aveam 17-18 ani.

Câțiva ani mai târziu, fiind student la teologie în anul întâi, am participat la European Leadership Forum la Sopron în Ungaria unde l-am întâlnit pe Michael Ramsden, care conducea network-ul de apologetică și evanghelizare din partea RZIM. Nu făcusem atunci legăturile dintre el și Ravi Zacharias, însă le-a făcut Michael când m-a întrebat ce și cine mă pasionează cel mai mult în lucrare, iar răspunsul meu a fost apologetica după modelul pe care îl aud la Ravi Zacharias.

Între 2005 și 2007, prietenia cu Michael s-a sudat, iar în următorii ani am călătorit la Oxford de mai multe ori pentru cursurile de apologetică de acolo. Eu însă nu îndrăzneam să visez la mai mult decât a face din lucrarea RZIM un model de urmat în România. Michael credea altfel, așa că în toamna lui 2007 cu ocazia unei vizite în US, mi-a sugerat că aș putea să îl întâlnesc pe cel pe care îl admiram de la distanță.

Tremuram din toate încheieturile deja cu o seară înainte. Încă retrăiesc momentul când, la masă fiind în restaurantul în care urma să ne întâlnim pentru micul dejun, l-am observat venind de la mașină, prin parcare, apoi intrând în restaurant și venind la masa noastră. S-a oprit să vorbească cu mai mulți oameni care l-au recunoscut, iar aștepterea mea părea veșnică...Eram cu Dora, iar emoțiile mele cred că abia mi-au dat voie să rostesc un salut anemic. Aveam doar 23 de ani, iar întâlnirea aceasta eram mai mult decât îmi puteam imagina vreo dată.

Toate întrebările lui Ravi au fost despre ce mă pasionează și de ce. M-a întrebat despre ce mi se pare cel mai greu în viitorul pe care mi-l imaginez și de ce. Apoi mi-a povestit despre ce înseamnă pentru el evanghelizarea și cum și-o imaginează în 15-20 de ani. Mi-am povestit viața, iar el mi-a povestit-o pe a lui atât cât a fost relevant pentru întâlnirea noastră. După două ore care au trecut ca o clipă ne-a invitat să vizităm biroul organizației.

Ravi Zacharias 🔴 Poziția creștinilor față de mișcarea „gay” și față de homosexuali

Ravi Zacharias despre Nabeel Qureshi: Nu a fost doar un simplu evanghelist; evangheliza cu pasiune. Își dorea să ajungă peste tot în lume cu vestea cea bună, că iertarea lui Dumnezeu este deschisă tuturor. Când vorbea, lumea îl asculta cu gura căscată...

Ravi Zacharias a scris aceste rânduri în paginile Washington Post ca un mesaj de despărțire de Nabeel. Nabeel ne-a părăsit sâmbătă, dar bucuria și determinarea sa de a vedea cât mai mulți oameni întâlnind mesajul Evangheliei va rămâne întotdeauna în inima noastră

--

Prima dată când ne-am întâlnit, stăteam la masă, iar el își mișca întruna piciorul, parcă fără să-și dea seama, ca și cum s-ar fi antrenat pentru o cursă. Era un exemplu al dispoziției lui permanente de a se ridica și a porni la drum. L-am întrebat dacă putem vorbi despre misiunea lui în viață. Ne-am urcat apoi în mașină, iar el încă mai dădea din picior.

Ăsta era Nabeel Qureshi. Nu putea sta locului. Avea o misiune, era veșnic gata să pornească. Din păcate pentru noi, a murit sâmbătă, la tânăra vârstă de 34 de ani, după un an de luptă cu cancerul la stomac. Nabeel a crescut într-o familie de musulmani americani, convertindu-se la creștinism, după ce un coleg de facultate i-a trezit interesul pentru creștinism. Nabeel a lucrat împreună cu mine, ca apologet creștin.

Domeniul apologeticii are de-a face cu întrebările dificile cu care se confruntă credința creștină. Fiecare avem o viziune despre lume, fie că o recunoaștem sau nu. În principiu, o viziune oferă răspunsuri la patru întrebări necesare: origine, semnificație, moralitate și destin. Apologetica creștină este disciplina care răspunde întrebărilor specifice, clarificând astfel afirmațiile făcute de creștinism. Scopul nostru este să implicăm oamenii în dialoguri autentice, cu blândețe și respect, ținând cont de faptul că în spatele fiecărei întrebări se află un om care se frământă cu întrebarea.

Datorită faptului că Islamul se află în vizorul global în această perioadă, un om cu o personalitate atractivă și bine clădită precum Nabeel, a căpătat trecere și a fost tratat cu imparțialitate. Era medic, dar studiase foarte mult și teologie și filosofie, calități academice care i-au atras respectul celorlalți. Era foarte bine pregătit în credința în care fusese crescut.

Nabeel a ținut aproape de inima sa Evanghelia lui Isus Cristos, revelată în Vechiul și Noul Testament, purtând mesajul mântuirii. Spunea că a petrecut ani din tinerețea sa încercând să fie „neprihănit înaintea lui Dumnezeu”, doar pentru a-și da seama mai târziu că neprihănirea putea fi găsită la Cruce, prin Isus. Acesta este mesajul best-seller-ului său, „Căutându-l pe Allah, L-am găsit pe Isus”.

Bunicii săi fuseseră misionari musulmani în Indonezia. S-a convertit în urma unei examinări amănunțite a caracterului istoric al Evangheliei, precum și a afirmațiilor unice ale lui Isus. Convertirea sa a reprezentat un episod foarte dureros pentru familia lui, fiind probabil și cea mai mare povară pe care o purta, pentru că-i iubea foarte mult. Într-adevăr, convertirea lui Nabeel a dat curs multor întrebări, însă răspunsurile sale clare și blânde au avut impact asupra multora din lumea islamică. A întâlnit o mulțime de oameni care îi citiseră cartea și parcurseseră propria călătorie spre credința în Isus. Îl afecta să vadă că musulmanii sunt descriși ca un popor violent, lucru pe care-l credea fals și pornit din intenții greșite.

Nu a fost doar un simplu evanghelist; evangheliza cu pasiune. Își dorea să ajungă peste tot în lume cu vestea cea bună, că iertarea lui Dumnezeu este deschisă tuturor. Când vorbea, lumea îl asculta cu gura căscată.

Ravi Zacharias la Roma

Cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la Reforma lui Martin Luther, Alianța Evanghelică din Italia organizează la Roma o Conferință cu binecunoscutul apologet Ravi Zacharias și un marș de comemorare a principiilor care au stat la baza Reformei.

Biserica Penticostală Română din Italia va fi reprezentată de președintele acesteia, pastorul Marius Livanu care va rosti rugăciunea în limba română în timpul Marșului evanghelistic care va avea loc sâmbătă.

În cadrul întrunirii de vineri de la Teatro Italia - Roma, via Bari 18, Biserica Penticostală Română va susține și un concert (Soli Deo Gloria) la care vor participa: Marius Livanu, corul de copii din Mansue - Philadelphia Kids, grupul Silo și corul Reunit Soli Deo Gloria format din membri ai câtorva biserici din Peninsulă.

Roma este un loc simbolic central al Reformei iar prezența Evanghelicilor români la 500 de ani de la Reformă este mărturia faptului că impactul pe care aceștia îl produc în Occident este destul de evident. În marile capitale occidentale s-au format comunități numeroase de români evanghelici care duc mai departe spiritul Reformei și care doresc să întrețină aprinsă flacăra speranței unei schimbări profunde a bisericii și a societății.

Programul evenimentului este următorul: