Orientarea sexuală de altă natură decât heterosexualitatea încă este, în zilele noastre, un factor de controversă dar, în foarte scurt timp, va deveni doar un alt aspect social integrat, este de părere cunoscutul psiholog roman Laura Maria Cojocaru, care trimite comunicate de presă în acest sens, scrie Evenimentul Zilei.ro.
În opinia ei, HOMOSEXUALITATEA poate fi influențată de mai mulţi factori, printre care: factori genetici, factori psihologici, factori sociali și factori culturali. Cu toate acestea, semnele homosexualităţii sunt prezente la multe persoane încă de la începutul vieţii, şi nu există nici o dovadă relevantă că ar putea fi cauzată de factori parentali. Mai mult decât atât, de peste 40 de ani, homosexualitatea a fost scoasă din sfera dereglărilor şi tulburărilor psihice.
Care sunt factorii care pot favoriza apariția altor orientări decât cea heterosexuală?
“În anii 1970, cercetătorii Saghir şi Robins au arătat că aproximativ două treimi din bărbaţii homosexuali au fost efeminaţi în copilărie (numiţi sissies), şi aproximativ două treimi din lesbiene au avut în copilărie dorinţa repetitivă de a fi băieţi. Persoanele adulte cu tendințe lesbiene tind să pună accentul pe mai mult pe ataşamentul emoţional, decât pe sex. De asemenea, este mult mai probabil ca lesbienele să considere orientarea lor sexuală ca fiind una voluntară. La începutul anilor 1980, doar una din cinci lesbiene considera orientarea sa sexuală ca pe o iminenţă biologică, în timp ce bărbaţii homosexuali au afirmat că orientarea lor sexuală a fost mai mult naturală şi inevitabilă”, afirmă psiholigul Laura Maria Cojocaru.
Homosexualitatea nu este o boală psihică, iar transsexualitatea este o nevoie psiho-emoţională