Polonia intervine pentru un cetățean polonez a cărui eutanasiere a fost dispusă de justiția britanică

Spitalul britanic unde se află internat pacientul cu cetățenie poloneză R.S. a reluat hrănirea și hidratarea lui prin perfuzii în data de 28 decembrie, în urma intervenției Ministrului de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau.

Acesta i-a transmis omologului său britanic, Dominic Raab, o scrisoare oficială în care cerea urgent „ajutor și intervenție” pentru a nu-l lăsa pe cetățeanul polonez să moară cu zile fără apă și nutrienții esențiali vieții.

Decizia reluării hrănirii prin perfuzii a pacientului a fost făcută printr-un ordin judecătoresc, dar este valabilă numai până în data de 7 ianuarie, la ora 16:00, când Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) va lua în discuție cazul.

Pacientului i se oprise hidratarea și hrănirea prin perfuzii în Ajunul Crăciunului, când o instanță britanică aprobase aceasta la recomandarea spitalului.

În afară de soția lui R.S., familia pacientului nu este de acord cu soluția eutanasierii, dar justiția a interzis până și transferul pacientului la alt spital.

Deși nu este conștient, R.S. respiră fără sprijinul aparatelor. El a rămas cu leziuni pe creier în urma unui infarct de cord.

Situația cazului la CEDO este și ea incertă, deoarece înalta instanță europeană a respins deja de două ori cazul. Familia reclamase la CEDO că statul britanic îi încalcă lui R.S. „dreptul la viață”și ceruse repatrierea lui în Polonia. Actualul recurs la CEDO a fost făcut chiar de Guvernul Poloniei în regim de urgență și urmează ca CEDO să decidă pe 7 ianuarie dacă admite cazul.

Medicii au argumentat în fața instanței britanice că pacientul mai poate trăi fără să fie conștient până la cinci ani și că o astfel de viață nu ar avea sens.

Familia pacientului R.S. – mama și sora lui din Polonia, dar o soră și nepoata lui, care locuiesc în Anglia, au obiectat la această ucidere cu voie de la statul britanic, spunând că omul era catolic convins, mergea la biserică și nu agrea avortul și eutanasia, astfel că aceasta nu și-ar dori să fie eutanasiat.

Sora lui din Polonia a declarat pentru LifeSiteNews că RS a fost „scandalizat”, în urmă cu câțiva ani, de o decizie similară a justiției britanice în cazul băiețelului Alfie Evans, care a fost lăsat să moară într-un spital britanic pe motiv că suferea de o boală incurabilă.

Nici atunci statul britanic nu a permis mutarea pacientului la alt spital, în Italia, unde fusese invitat pentru investigații suplimentare și un posibil tratament alternativ.

Deputaţii spanioli aprobă un proiect de lege care autorizează eutanasia

 Congresul spaniol, Camera inferioară a Parlamentului, a adoptat joi, în prima lectură, un proiect de lege care legalizează eutanasia şi care autorizează bolnavii, în anumite cazuri, să aleagă să moară, relatează Reuters.

Textul, care autorizează de asemenea sinuciderea asitată, care vizează bolnavi cu afecţiuni ”grave şi incurabile” sau cu boli degenerative, a fost adoptat cu 198 de voturi la 138.

Proiectul urmează să fie trimis Senatului, care îl poate aproba sau amenda şi trimite înapoi Congresului.

Continuarea pe www.news.ro

Austria trebuie să legalizeze sinuciderea asistată, consideră Curtea Constituţională

 Austria violează legea fundamentală transformând sinuciderea asistată într-o faptă penală, a considerat vineri Curtea Constituţională, citată de France Presse, ordonând guvernului să legifereze pentru a ridica interdicţia până la sfârşitul anului viitor, potrivit agerpres. 

„Decizia de a se sinucide în deplină conştiinţă trebuie respectată de legiuitor”, a declarat în faţa jurnaliştilor preşedintele Curţii Christoph Grabenwarter, precizând că abrogarea va intra în vigoare la 31 decembrie 2021.

Cu toate acestea, pentru a evita abuzurile, este necesar că ea să fie „luată în mod liber, fără nicio influenţă”, a adăugat judecătorul.

Cea mai înaltă instanţă judiciară a fost sesizată de mai multe persoane în cauză, inclusiv un medic şi două persoane cu boli incurabile.

În această ţară catolică din Europa Centrală, sinuciderea asistată se pedepseşte cu până la cinci ani de închisoare.

Guvernul de coaliţie format din conservatori şi Verzi a pledat pentru menţinerea legislaţiei, invocând „potenţialele abuzuri” ale unui regim liberalizat de sinucidere asistată.

Eutanasia – dreptul de a muri sau un strigăt de ajutor?

Modul de „a muri voluntar” se răspândește tot mai mult în lume, cu toate că eutanasia are și susținători, și adversari.

În Belgia, a fost eutanasiată recent campioana Jocurilor Paralimpice de la Londra, Marique Werworth. Avea paralizie motorie a brațelor și picioarelor, care a progresat cu timpul, provocându-i dureri severe. Werworth a apărat întotdeauna în mod deschis dreptul oamenilor la eutanasie, spunând că „ar exista mai puține sinucideri, dacă eutanasia ar fi legalizată în toate țările”.

„Sportul este unicul sens al vieții mele. Îmi este foarte dificil să lupt împotriva bolii și să mă antrenez. Jocurile din 2016 reprezintă visul meu ultim. Nu vreau nicio înmormântare – este suficient ca toți să bea un pahar de șampanie și să se gândească la mine”, a spus Marika în 2016. Chiar atunci, după olimpiadă, avea de gând să meargă la eutanasiere. În Belgia, procedura este legală; iar Marique a obținut acordul a trei medici, care era necesar.

Asistenții morții

Primul care a pus în practică eutanasia a fost medicul american Jack Kevorkian, „Doctorul Moarte”. „De ce să-ți fie frică de moarte? O să vină oricum. Eu nu opresc viața, opresc suferința ”, spunea Kevorkian. În 1989, a dezvoltat mașinăria numită, mersitron, „mașina sinuciderii”. Dispozitivul elibera în sânge o doză letală de analgezice și medicamente letale. Primul pacient al lui Kevorkian s-a sinucis la 4 iunie 1990. El suferea de boala Alzheimer. Comunitatea medicală și autoritățile americane au condamnat ideile lui Kevorkian. El a fost privat de licență și a petrecut câțiva ani în închisoare.

Eutanasia este acum permisă în câteva țări: Olanda, Belgia, Elveția, Luxemburg, Canada și unele state americane. În multe țări, inclusiv Rusia, Ucraina și Belarus, eutanasia este interzisă și este considerată o crimă.

Nu peste tot se numește așa. Într-o serie de țări, medicii „ajută” să moară o persoană bolnavă fără speranță sau o persoană în comă, deconectând-o de la dispozitivele de susținere în viață, iar această acțiune poartă denumiri diferite. Sau pacientul însuși poate refuza voluntar tratamentul, de exemplu, ventilația mecanică. În cele din urmă, există „uciderea din compasiune” – un medicament care este dat pacientului „din compasiune”, care moare, drept rezultat al administrării lui.

Și există eutanasia activă – când nu medicii sunt cei care opresc suferința pacientului, ci bolnavul însuși alege o moarte nedureroasă cu ajutorul medicamentelor care i-au fost date de către medici.

În 2013, Belgia a permis un caz de eutanasie fără dovezi – adică atunci când pacientul nu are dureri fizice. Astfel, au murit belgienii Mark și Edmond Verbessem, frați gemeni, amândoi surzi din naștere. La vârsta de 45 de ani, amândoi au început să-și piardă brusc vederea. Bărbații au considerat că este insuportabil pentru ei să trăiască ca într-un hău – și fără auz, și fără vedere. Și au cerut să fie eutanasiați.

Ce trebuie să ştiti despre pericolul legalizării eutanasiei şi a sinuciderii asistate medical

Olanda discută eutanasia vârstnicilor care sunt sănătoși dar nu mai vor să trăiască

Parlamentul olandez va dezbate un controversat proiect de lege propus de partidul progresist D66, membru al coaliţiei guvernamentale a premierului Mark Rutte, care susţine un aşa-numit ''drept'' al persoanelor cu vârste de peste 75 de ani şi încă sănătoase de a cere să fie eutanasiate pentru că s-ar fi săturat să trăiască, transmite agenţia EFE.

Susţinătorii unei asemenea legi invocă un studiu publicat în luna martie şi efectuat la cererea guvernului olandez, conform căruia circa 10.000 olandezi cu vârste de peste 55 de ani, din circa 21.000 de persoane chestionate, ar dori să poată avea acces legal la eutanasie odată ce vor ajunge la o anumită vârstă la care s-ar lovi de greutăţile bătrâneţii, chiar şi în lipsa unor boli incurabile.

Aşteptarea rezultatelor acestei cercetări a fost cea care a amânat prezentarea proiectului de lege elaborat de deputata progresistă Pia Dijkstra, după ce celelalte partide din coaliţia guvernamentală au condiţionat în anul 2017 discutarea acestei chestiuni de un studiu social care să arate dacă este oportun să fie luată în calcul o asemenea iniţiativă.

''O problemă tot mai mare în prezent este că diferenţa dintre vârsta biologică şi vârsta biografică creşte datorită progreselor medicinei'', adică oamenii se pensionează la 67 de ani, dar trăiesc mai mult ca înainte, fără a participa prea mult în societate şi cu nemulţumiri precum singurătatea sau problemele bătrâneţii, motivează deputata progresistă.

Iniţiativa provoacă acum controverse în guvernul de coaliţie al premierului Rutte, întrucât partidele conservatoare Apelul Creştin-Democrat (CDA) şi Uniunea Creştină (CU) se împotrivesc acestei legi.

''Mi se pare cu adevărat dureros ca, într-un moment în care persoanele vârstnice se simt tot mai vulnerabile, D66 să prezinte o propunere despre care ştim că va conduce la mai multă anxietate în rândul multor vârstnici'', afirmă liderul Uniunii Creştine, Gert-Jan Segers.

Conform legii propuse, pentru a putea lua o asemenea decizie o persoană va trebui să fi împlinit vârsta de 75 de ani şi să fi avut înainte mai multe discuţii cu un ''consilier profesional'' care să analizeze motivele ce ar putea să o determine să renunţe la viaţă şi ce alternative ar exista pentru schimbarea acestei dorinţe.

Curtea Supremă din Olanda a decis că doctorii pot recurge la eutanasierea pacienților cu demență avansată

Curtea Supremă din Olanda a stabilit că doctorii pot recurge la eutanasierea pacienților cu demență avansată, dacă aceștia au lăsat anterior o indicație scrisă în acest sens.

Decizia Curții întărește astfel prin putere de lege o practică care deja existentă, dar aplicată rareori în Olanda, potrivit G4Media.

Grupul pro-eutanasiere din Olanda NVVE a salutat decizia, afirmând că îi va ajuta pe medici să se simtă ”susținuți dacă doresc să etuanasieze pacienți cu demență”.

Cazul judecat de Înalta Curte vizează de decizie de achitare pronunțată anul trecut de o instanță inferioară, după ce un doctor a decis să eutanasizeze o femeie în vârstă de 74 de ani. Procurorii au argumentat în timpul procesului derulat la Haga că au existat indicii că femeia s-ar fi putut răzgândi după ce și-a exprimat într-o declarație scrisă dorința de a fi eutanasiată.

”Instanța a stabilit că doctorul a acționat diligent și că nu este cazul să fie sancționat”, a anunțat Curtea Supremă. În opinia Înaltei Curți, decizia instanței care l-a achitat pe doctor a fost corectă.

Cazurile de eutanasiere în rândul persoanelor cu demență avansată sunt extrem de rare. În timpul procesului de anul trecut, existau mai puțin de 20 de cazuri de la momentul legalizării procedurii în 2002.

Ipoteza pro-viață din spatele strategiilor coronavirus

Michael Farris: Motivul fundamental pentru care aproape fiecare națiune ia măsuri drastice de reducere a răspândirii coronavirusului este convingerea că viața umană, în toate formele ei, este prețioasă.

Gândiți-vă cât de contrar este elementelor esențiale ale mișcării pro-avort sau pro-eutanasie.

Cine este cel mai supus riscului? Oamenii în vârstă. Persoanele cu sistemul imunitar slăbit.

Mișcarea de eutanasie are ca țintă exact această categorie de persoane, cu argumentul implicit că unele vieți nu mai au o valoare suficientă.

Contrar ipotezelor eutanasiei, facem sacrificii dramatice pentru protejarea celor vulnerabili.

Mișcarea pro-avort a lansat o tactică de „sărbătorește-ți avortul”. Femeile proclamă cu mândrie că avantajele și carierele lor au crescut pentru că au ales să sacrifice viața copilului lor. Cu toate acestea, vedem un consens la nivel global care elevează sanctitatea vieții atât de puternic, încât se apelează și se fac mari sacrificii economice și de carieră.

Viața este într-adevăr prețioasă. Și trebuie să recunosc că am avut îndoieli cu privire la unele măsuri de sănătate publică din cauza impactului secundar. Și deși acest impact secundar este important și nu ar trebui ignorat, este intrinsec corect ca protejarea vieții să reprezinte cea mai mare valoare.

Acest episod poate provoca o reorganizare a multor puncte de vedere sociale și politice. Globalismul și granițele deschise pot ajunge să nu mai fie la fel de populare. Necesitatea de a ne face propriile produse – în special medicamentele – în SUA poate câștiga tracțiune.

Dar oricât de mult aș dori ca ambele idei să avanseze, cu atât mai mult îmi doresc să avanseze convingerea că viața este prețioasă. Dacă ideea că viața umană, în orice formă, este prețioasă și că ar trebui protejată, indiferent cât de puțin atinge inimile marii majorități, atunci putem pune pauză și mulțumi lui Dumnezeu.

Peter Costea 🔴 „Să ucidem oamenii și să le luăm organele” – ultimul argument pentru legalizarea eutanasiei

Doar săptămâna trecută ce am scris despre eutanasie și suicidul asistat, fără să știu că pe 10 martie una dintre cele mai influente publicații din domeniul eticii a publicat un articol, scris de doi autori, care discută trei (3) presupuse avantaje economice ale eutanasiei. [Link: www.journals.sagepub.com]

Pot spune că de când monitorizez îndeaproape dezbaterile privind eutanasia nu am dat peste un articol mai îndrăzneț. Asta e, în general, traiectoria argumentelor care promovează idei radicale. La început ele apar timid, apoi prind viteză și în final devin o avalanșă de nestopat. Chiar și titlul acestui articol îți dă fiori: Counting the cost of denying assisted dying / Contabilizarea costului interdicției decesului asistat.

Redau, în engleză și română, abstractul argumentelor: "In this paper, we propose and defend three economic arguments for permitting assisted dying. … The first argument is that permitting assisted dying allows consenting patients to avoid negative quality-adjusted life years, enabling avoidance of suffering. The second argument is that the resources consumed by patients who are denied assisted dying could instead be used to provide additional (positive) quality-adjusted life years for patients elsewhere in the healthcare system who wish to continue living and improve their quality of life. The third argument is that organ donation may be an additional potential source of quality-adjusted life years in this context."

(„În acest studiu, propunem să apărăm trei argumente economice pentru a permite decesul asistat (prin eutanasie ori suicid asistat) … Primul argument este că îngăduirea decesului asistat permite pacienților să evite ani de viață fără calitate și să evite suferința. Al doilea argument este că resursele consumate de pacienții care mor prin deces asistat pot fi folosite de către pacienții cărora nu li se permite să-și pună capăt zilelor, să-și adauge ani de viață de calitate. În al treilea rând, donarea de organe poate fi un avantaj adițional pentru calitatea vieții”.)

Ce observați aici este o interpretare utilitaristă a vieții și a valorii vieții: conform acestei ideologii, viața are valoare doar dacă folosește la ceva. Dacă nu folosește la nimic ori consumă mai mult decât produce, nu își are rostul. E o involuție majoră și radicală a noțiunii sanctității vieții, indiferent de vârsta ori calitatea sănătății, pe care o deținem noi, creștinii.

Autorii caută să ne convingă că e în interesul nostru economic și al societății întregi, să permitem suferinzilor, bolnavilor mintali, vârstnicilor și persoanelor care suferă de dezabilități să-și curme viața la cerere. Devenim Islanda: o țară în care nu se mai nasc copii suferinzi mintali ori fizic, de tipul sindromul down, pentru că sunt avortați, prin lege. Așa se economisesc resurse financiare.

Bun, dar atunci ce facem cu cei care își mutilează trupurile schimbându-și sexul de câteva ori în viață, având operații după operații care costă sute de mii de dolari de persoană și ani în care persoanele acestea nu sunt productive pentru că nu muncesc? Ele consumă banii publici, nu îi produc. Risipesc, nu agonisesc. Risipesc și nu lasă nimic în urmă. Pe noi cei care producem ne numesc bigoți, iar pe cei care risipesc îi numesc avangardiști.

Peter Costea 🔴 Eutanasia – ne obișnuim prea repede cu moartea

Beneluxul a legalizat eunatasia și suicidul asistat în 2008 și 2009. De atunci ea a fost legalizată și în alte țări și state, în primul rând în Canada, iar apoi în câteva state din Statele Unite, printre ele Oregon. Iar luna trecută, Curtea Constituțională a Germaniei a recunoscut un drept la eutanasie. În contrast, însă, anul trecut, Tribunalul Suprem al Marii Britanii a respins legalizarea eutanasiei.

Dacă la început ni se spunea că eutanasia va rămâne o practică limitată și ținută din scurt de medici și autorități, practica în sine s-a răspândit ca un foc de miriște și începe să scape de sub controlul autorităților. Datele statistice dovedesc asta.

În 2018, 2.357 de persoane au fost eutanasiate în Belgia, la fel ca și în 2017. În Olanda, 6.126 de persoane au fost eutanasiate în 2019, adică 4% din toate decesele înregistrate acolo în acel an. [NOTĂ: numărul acesta e mai ridicat ca al celor morți din cauza coronavirusului] Iar în Oregon, primul stat american care a legalizat eutanasia, în 2019 au fost eutanasiate 188 de persoane, cu 20 mai multe ca în anul precedent. [Linkul acesta conține raportul statului Oregon privind eutanasia pe 2019: www.oregon.gov]

În același timp, procentul persoanelor care agreează cu eutanasia în aceste țări crește. În Olanda, 87% din cetățeni agreează cu dreptul persoanelor de a cere să fie eutanasiate. [Link: www.dutchnews.nl]

Dacă la început acest drept a fost acordat doar persoanelor muribunde (cancer și alte boli terminale), dreptul la eutanasie a fost extins pentru a permite și eutanasierea minorilor (la început doar cu acordul părinților, iar apoi fără).

La ora actuală, în Olanda se discută posibilitatea de a acorda dreptul la eutanasie fiecărei persoane care s-a săturat de viață, indiferent de vârstă ori dacă este suferindă. Din 3.600 de olandezi incluși într-un sondaj de opinie recent, 55% susțin că orice persoană care s-a săturat de viață are dreptul să solicite să fie eutanasiat. O treime dintre ei favorizează reducerea vârstei de la care oamenii pot solicita eutanasierea, iar 50% afirmă că vârsta nu ar trebui să fie relevantă.

Iar conform unui sondaj de opinie din acest an, 10.000 de olandezi de peste 55 de ani confirmă că se gândesc serios la opțiunea eutanasiei ori a suicidului asistat. [Link: https://www.dailymail.co.uk/…/Dutch-death-wish-10-000-55s-N…]

Eutanasia este o crimă. Ea reflectă gândirea perversă și starea deprimată a generației în care trăim. Suntem o generație care se îndrăgostește tot mai mult și repede de moarte și vede în moarte o soluție a problemelor cu care ne confruntăm în viață. Societatea a declarat un drept la a ucide ființele umane înainte de naștere, iar acum un drept al omului de a decide când să-și pună capăt vieții.

Curtea Constituțională germană dă liber la eutanasie și sinuciderea asistată medical

Curtea Constituțională Federală din Germania a declarat neconstituțională interdicția de sinucidere asistată medical. Verdictul a fost pronunțat miercuri , la Karlsruhe. "Există un drept la moarte autodeterminată", a declarat președintele Curții, Andreas Voßkuhle. Aceasta include libertatea de a te sinucide și de a profita de oferte de la terți. Articolul 217 din dreptul penal german face acest lucru în mare măsură imposibil, lucru reclamat de bolnavi, medici și asistenții de suicid medical.

În comunicatul Curții din 26 februarie se menționează: "Dreptul general de personalitate (Art. 2 Par.1 corelat cu Art. 1 Par. 1 din Constituție) include dreptul la moarte autodeterminată. Acest drept include libertatea de a se sinucide și de a utiliza ajutorul voluntar al terților. Decizia luată de individ în exercitarea acestui drept de a-și pune capăt vieții, în conformitate cu înțelegerea calității vieții și a semnificației propriei existențe, trebuie respectată ca act de autodeterminare autonomă de către stat și societate".

Lege prea strictă pentru unii medici si asistenți

Legea din 2015, momentan în vigoare în Germania, pedepsește "promovarea de tip business a sinuciderii". Aceasta nu presupune a priori un interes comercial, însă include și ajutorul repetat în "despărțirea de lume". Încălcările acesteia se pedepsesc cu până la trei ani de închisoare sau cu amendă. Doar rudele și persoanele apropiate care ajută la suicid rămân nepedepsite.

Legiuitorul a vrut să împiedice cluburile de asistență pentru sinucidere să-și extindă ofertele pentru membrii lor plătitori și, astfel, să devină acceptabile social. Nimeni nu ar trebui să se simtă presat să își încheie viața, s-a argumentat până acum.

Fără oferte comerciale de ajutor suicidal, individul depinde în mod semnificativ de disponibilitatea individuală a unui medic de a participa la sinucidere, a precizat președintele Curții Constituționale germane. Acest lucru "ar fi posibil doar în cazuri excepționale", a adăugat el.

Decizia Curții asupra eutanasiei a fost așteptată cu nerăbdare și a provocat reacții diverse. Medicii care au dat în judecată, în acest caz, au primit de verdictul actual cu mare ușurare.

"Este o decizie bună pentru persoanele aflate în situații disperate, pe care le putem trata acum absolut normal, în funcție de conștiința noastră", a spus Matthias Thöns, medic de îngrijire paliativă a persoanelor bolnave terminal, pentru Spiegel.de. "Pot să prescriu din nou calmante puternice, fără să-mi fie frică de legea penală", a spus el. "Și pot arăta pacienților o cale de ieșire din situații disperate, fără să le indic metode brutale de sinucidere".

Reacții de la guvern

Guvernul federal dorește mai întâi să examineze și să evalueze hotărârea Curții Constituționale, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert, la Berlin. Abia apoi s-ar putea lua anumite decizii. Ministerul federal al Sănătății a spus că trebuie verificat mai întâi dacă există posibile concluzii cu privire la responsabilitățile din domeniul său de activitate.

Hermann Gröhe, fost ministru al Sănătății, a regretat decizia judecătorilor, spunând: "Contrar formulării exprese a deciziei, cred că e posibil să se deschidă calea spre normalizarea sinuciderii, ca opțiune de tratament". Pericolul poate apărea din cauza admisibilității nereglementate a asistenței la sinucidere organizată, consideră parlamentarul creștin-democrat.

Politicianul CDU Michael Brand, unul dintre inițiatorii legii acum răsturnate, a argumentat în mod similar. "Această hotărâre va avea un efect foarte periculos, uneori fatal pentru multe persoane care sunt sub mare presiune, ca să se sinucidă", a spus el. "S-a dovedit empiric, că ofertele de afaceri duc la mai multe sinucideri decât ne arată numărul foarte mic de oameni care fac acest lucru cu deplină autodeterminare".

Reacția bisericilor și a Protecției Pacientului

Bisericile catolice și protestante au luat și ele atitudine. "Verdictul reprezintă un afront al culturii noastre, care este orientată spre afirmare și promovarea vieții", au spus cardinalul Reinhard Marx, președintele Conferinței Episcopilor din Germania, și episcopul Heinrich Bedford-Strohm, președintele Bisericii Evanghelice din Germania. "Ne temem că aprobarea ofertelor de sinucidere organizată poate pune presiune subtil asupra persoanelor în vârstă sau bolnave, ca să profite de astfel de oferte", se arată în comunicatul comun.

Parlamentul Portugaliei a adoptat legi permisive referitoare la eutanasie. Sute de oameni au protestat în fața clădirii legislativului

Parlamentarii portughezi au adoptat un controversat pachet de legi prin care eutanasia oamenilor devine legală.

Sunt cinci legi care permit și sinuciderea asistată medical pentru pacienții în faza terminală a bolii.

Dezbaterile au durat aproape trei ore și s-au desfășurat în timp ce sute de oameni protestau în fața clădirii legislativului.

Pachetul de legi a fost adoptat cu o largă majoritate dar va intra în vigoare abia după avizul Comitetului pentru Afaceri Constituționale.

Coaliția de Centru Dreapta și Biserica au anunțat că vor organiza un referendum dacă legile trec de Parlament.

www.stiri.tvr.ro

Olanda: Eutanasierea umană într-o creștere dramatică

Peste 3.000 de cereri au fost primite în 2019 și aproape 900 de persoane au fost eutanasiate.

„Clinica Sfârșitul Vieții” olandeză, specializată în eutanasie pentru cei care au dificultăți în a obține o injecție letală de la propriul medic de familie, a înregistrat o creștere accentuată a numărului de pacienți care speră să folosească serviciilor sale.

În 2019, nu mai puțin de 3.122 de persoane au contactat instituția de la Haga în speranța de a-și vedea onorată cererea de a fi uciși. Aceasta a fost o creștere de 22 la sută în comparație cu cei doi ani anteriori, când „clientela” clinicii părea să fi ajuns la un nivel stabil.

Proporția cererilor urmate de moarte – ceea ce se numește acum „Expertise Centrum Euthanasie” – a rămas aproximativ aceeași la 29%, ceea ce înseamnă că, în cifre absolute, Centrul a organizat un număr fără precedent de eutanasii. Au fost 898 de persoane ucise de echipele sale în 2019. Din aceste cazuri, 885 au fost deja evaluați de comisiile regionale ale eutanasiei olandeze și s-au considerat pe deplin conforme cu legea.

Una dintre cele mai „remarcabile” creșteri ale cererii, potrivit Expertise Centrum, au fost pacienții cu demență. Cererile au crescut de la 70 la 96 între 2018 și 2019. Nu se știe câte dintre acestea au fost urmate de o procedură voluntară de încheiere a vieții.

Dar NVVE (Asociația Olandeză pentru un Alegerea Sfârșitului de Viață), care a creat inițial clinica de sfârșit a vieții în 2012 ca fundație scutită de taxe, se străduiește ca această cifră de eutanasieri să fie și mai mare mare.

NVVE sărbătorește „Săptămâna eutanasiei” anuală din 7 februarie până la 14 februarie. Festivitățile includ un număr mare de povești în principal pro-eutanasie în mass-media; De asemenea, NVVE organizează întâlniri la nivel local în toată țara să încurajeze oamenii să vorbească despre această problemă. Demența și posibilitatea eutanasiei pentru pacienții cu demență sunt foarte mari pe lista temelor.

Suferința psihiatrică și dorința de moarte a celor care “s-au săturat de viață” sunt, de asemenea, pe ordinea de zi, activiștii NVVE oferind informații despre cea mai bună modalitate de a îndeplini dorința de fi eutanasiat.

Expertise Centrum Euthanasie a dezvăluit că a primit în medie 13 cereri de eutanasie în fiecare zi lucrătoare. Cererile au crescut și mai rapid din iulie 2019. A fost prima lună în care peste 300 de pacienți au cerut „ajutor”. Se așteaptă ca în 2020 mai mult de 3.300 de oameni să facă același lucru.

Aceștia sunt îngrijiți de o echipă formată din aproximativ 140 de medici și furnizori de servicii medicale din toată țara. Aceste „echipe ale morții” constau dintr-un medic și o asistentă care efectuează eutanasia în propria casă a pacientului, de obicei între 15 zile și două luni de la depunerea unei cereri. Pentru pacienții cu problem psihiatrice, perioada de așteptare este mai lungă și poate ajunge până la un an.

Aceste echipe ale moarții realizează fiecare o medie de 12 eutanasii pe an; centrul speră să nu depășească această cifră.

Peter Costea 🔴 „O Românie ca afară!” Chiar?

Acesta a fost sloganul unor partide la europarlamentare. Este un slogan care generează tracțiune electorală și atrage atenția, mai ales la tineri. Ne întrebăm, însă, ce înseamnă acest slogan și dacă într-adevăr ne dorim o Românie „ca afară”.

În multe privințe, occidentalii, și mai ales creștinii care trăiesc în Occident, ne invidiază pentru că România nu a ajuns în stadiul de degradare morală care e atât de vizibil în Occident. În acest sens, ei și-ar dori „o Olanda ca afară” sau „o Olandă ca odinioară”.

Astăzi vă dau un exemplu concret, desemnat să ne amintească de faptul că nu tot ce e „afara” e bun și că „nu orice zboară se și mănâncă”. Este vorba de panta alunecoasa și incontrolabilă a Olandei privind degradarea valorii vieții: Eutanasia.

Conform unui sondaj de opinie care a cuprins 3600 de persoane și publicat săptămâna trecută, 55% dintre olandezi susțin legislația care să le permită să-și pună capăt zilelor, fie prin suicid asistat, fie prin eutanasie. E vorba de categoria oamenilor care „simt că au ajuns la capătul vieții” („a narrow majority of the Dutch support the introduction of assisted suicide for people who feel their life is at an end”).

Iată încă un exemplu care contravine valorii creștine conform căreia „Dumnezeu a dat (viața) și Dumnezeu a luat (viața)”. Doar 33% dintre respondenți au afirmat că o astfel de opțiune nu trebuie pusă la dispoziția oamenilor.

[Link: www.dutchnews.nl]

87% dintre olandezi sunt de acord cu eutanasia și suicidul asistat, iar cei care se opun sunt, în marea lor majoritate, musulmani (ați citit corect) și protestanți conservatori. 75% dintre olandezi agreează cu eutanasierea copiilor cu boli terminale. Liberalii olandezi intenționează să introducă legislație care să permită olandezilor să se sinucidă ori să-și pună capăt vieții, la cerere, după vârsta de 75 de ani.

Pe ce motiv? Simplu, pentru că au ajuns la această vârstă.

Olanda a legalizat eutanasia în 2002 pentru persoanele „suferinde”, dar numai cu acordul medicilor. În prezent, 4% din olandezii care mor anual își curmă viața prin eutanasie ori suicid asistat.

Din 2002 încoace, condițiile în care eutanasia e permisă au fost relaxate, iar unii medici care își eutanasiază pacienții chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale, nu sunt inculpați.

Pentru creștini, viața este valoarea supremă. Dumnezeu ne-o dă în dar și doar El o poate lua. Pentru secularism, însă, noțiunea de viață a fost răsturnată cu capul în jos: oamenii decid cine se naște (adică au șansa să nu fie avortați) și tot ei decid cine poate fi ucis legal, prin eutanasie ori suicid asistat, înainte de moartea naturală.

Prioritățile conservatorilor polonezi, favoriți la alegerile din octombrie: apărarea familiei și lupta împotriva avortului

Apărarea valorilor tradiționale, protejarea familiei și lupta împotriva avortului sunt prioritățile electorale asumate, la convenția națională de sâmbătă de la Lubin, de conservatorii polonezi din partidul Lege și Justiție (PiS), mari favoriți în alegerile legislative din 13 octombrie, transmite AFP, citată de Agerpres.

Potrivit sursei citate, președintele formațiunii de guvernare, Jaroslaw Kaczynski, și-a declarat puternica opoziție față de avort și eutanasie.

„Protejarea vieții este văzută de noi într-un mod foarte larg (...) Înseamnă și protecția împotriva eutanasiei, a avortului la cerere, împotriva acestei întregi ideologii care pune la îndoială astăzi valoarea vieții umane”, a declarat Kaczynski.

Totodată, Jaroslaw Kaczynski a subliniat importanța familiei, constituită exclusiv pe relația dintre o femeie și un bărbat, precum și rolul Bisericii catolice.

„Fie că este credincios, agnostic sau ateu, fiecare polonez trebuie să știe care este rolul Bisericii”, a subliniat Jaroslaw Kaczynski.