Se afișează postările cu eticheta Alin Jivan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alin Jivan. Afișați toate postările
luni, 11 ianuarie 2021
duminică, 13 decembrie 2020
duminică, 6 decembrie 2020
vineri, 22 mai 2020
joi, 14 mai 2020
luni, 11 mai 2020
luni, 4 mai 2020
duminică, 26 aprilie 2020
duminică, 19 aprilie 2020
Urare pentru tine
Nu de dragul sărbătorii, ci ca tu să devii o
sărbătoare.
Hristos a înviat!
Nu ca să mergi la biserică, ci ca să devii biserică.
Hristos a înviat!
Nu ca sa mâncăm la mese, ci să binecuvântăm pe cei ce
nu au.
Hristos a înviat!
Nu ca să ne trimitem sms-uri, ci să propovăduim
Evanghelia pretutindeni.
Hristos a înviat!
Nu ca să murim în păcat, ci să înviem cu El întru’
neprihănire și viață veșnică.
Hristos a înviat!
Nu ca să rămânem în bocet și descurajare, ci să ne
ridicăm cu tărie și bucurie.
Din toată inima, cu toată dragostea strig:
"Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga
celor adormiţi."
1 Corinteni 15:20
Biserica RENOVATIO vă dorește sărbători pline de
lumină și tihnă, alături de cei dragi.
Pastor Florin Ianovici
Pastor Alin Jivan
împreună cu slujitorii bisericii
joi, 16 aprilie 2020
duminică, 12 aprilie 2020
vineri, 10 aprilie 2020
luni, 23 martie 2020
duminică, 22 martie 2020
Alin Jivan 🔴 Tremur și triumf
Cutremurați-vă și nu păcătuiți. Acesta este un sfat potrivit la care generația noastră ar trebui să i-a aminte, altfel vom tremura în fața morții.
Diavolul vrea să ne umple de frică, de groază, să ne doboare de îngrijorare, și să ne umple de tristețe, dar Dumnezeu vrea tremurul pocăinței.
A tremura înaintea Domnului înseamnă să avem o inima frântă, smerită, pocăită, precum a fost David după ce a păcătuit. Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
A tremura înaintea Domnului înseamnă să avem o inima frântă, smerită, pocăită, precum a fost David după ce a păcătuit. Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
Amăgitorii vremii vor trata cu indiferență ceasul încercării, și vor îndemna și pe alții la neascultare, dar cei înțelepți vor tremura, se vor infiora înaintea Domnului, vor mărturisi păcatul, iar prin pocăință și ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu, vor trece de la cel mai înalt grad de tremur, la cea mai înaltă stare de triumf.
vineri, 20 martie 2020
marți, 17 martie 2020
Alin Jivan 🔴 Planeta Pământ la control!
Pe planeta Pământ s-a decretat stare de urgență. Omenirea este bântuită
de molimă, ziua în amiaza mare, iar panica s-a instalat la nivel global.
La o primă privire spre Pământ, Dumnezeu vede o lume plină de oameni
goi.
Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate
întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre
rău. Geneza 6:5
1. E prea multă sfidare.
Am schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o gamă largă de dumnezei
idioți, lipsiți de personalitate și de atribute.
-Vrem un Dumnezeu surd care să nu audă glasul celor pe care-i umilim,
năpăstuim, al celor pe care-i exploatăm, al celor pe care îi ucidem cu vorba
sau cu fapta. Ne irită ideea că există un Dumnezeu, care aude sângele lui Abel
ce strigă din pământ. Nu vrem un Dumnezeu al dreptății, un Dumnezeu care aude
strigătul celor nedreptățiți. Nu vrem să fim trași la răspundere.
-Vrem un Dumnezeu orb care să nu vadă corupția morală din inimile
noastre, să nu vadă milioanele de trupușoare ale copiilor sfârtecați de
forceps, să nu vadă femeile lovite cu bestialitate, copiii abuzați fizic și
verbal, bătrânii care mor de foame, războaiele și crimele oribile.
Dar, slavă Domnului că există un Dumnezeu care vede!
Ochii Lui urmăresc pe oameni. El şade pe scaunul de domnie al dreptăţii
și risipeşte orice rău cu privirea Lui.
Domnul vede și astăzi că răutatea omului este mare pe Pământ şi că,
toate întocmirile gândurilor din inima lui, sunt îndreptate numai spre rău.
Însă, va veni ziua când Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile
ascunse ale oamenilor.
-Oamenii vor un Dumnezeu mut. Ideea unui Dumnezeu care cere moralitate ne enervează. Faptul că
Dumnezeu are pretenții și că El vorbește ne supără grozav.
Da, El vorbește! De cele mai multe ori vorbește într-un susur blând, dar,
uneori, Dumnezeu strigă. Strigă prin evenimente!
Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu:
Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe Pământ. Psalmii 46:10
2. Suntem prea grăbiți.
Și graba noastră este înspre moarte și pierzare veșnică. Suntem într-o
goană nebună după nimic. Alergăm după iluzii. Nu avem timp pentru Dumnezeu, nu
avem timp pentru familie și copii, și pierdem, rând pe rând, toate acestea.
Suntem actori grăbiți într-un scenariu de dramă.
Și, uneori, o boală, un accident, o molimă, un virus, ne opresc din graba
noastră pentru a trăi cu adevărat și pentru a descoperi rostul vieții, altfel
am fi prea grăbiți să murim.
Uneori Dumnezeu ne pune piedică înainte să cădem în prăpastie ca să ne
salveze. Mai bine să cazi cu nasul în țărână, decât să-ți arunci trupul și
sufletul în gheenă.
Totul în jurul nostru strigă: Opriți-vă și vedeți ce vrea Dumnezeu de la
voi!
Am reușit să călătorim până la marginile pământului, să ajungem pe Marte,
dar, spunea pastorul Florin Ianovici, cea mai grea călătorie este cea spre noi
înșine, spre inima și conștiința noastră. Acolo avem multe de rezolvat. De
acolo l-am scos pe Dumnezeu.
Opriți-vă și vedeți ce mai fac familiile voastre. Spunea atât de frumos
polițistul Traian Berbeceanu:
Dacă în perioada asta dai peste un copil în living, joacă-te cu el! Este fii-tu, dar a mai crescut cât timp ai fost la serviciu...
3. E prea multă gălăgie pe Pământ.
luni, 16 martie 2020
duminică, 8 martie 2020
sâmbătă, 22 februarie 2020
Alin Jivan 🔴 Lecții de la o înmormântare!
De
mic copil am fost curios să aud cât mai multe povești de viață. Îmi plăcea să
stau de vorbă cu oameni trecuți prin viață și să învăț de la ei. Chiar și
atunci când nu practicam credința, aveam obiceiul să strâng în jurul meu oameni
ai străzii, să mă împrietenesc cu ei și să le ascult povestea. De la toți am
avut câte ceva de învățat.
Astăzi
am fost la cimitir să ne luăm la revedere de la fratele Gheorghe Castravete și
să fim o mângâiere pentru sora Victoria - soția dânsului, și pentru familia
acestuia.
Puteam
să merg la mall, la cinema, la restaurant, ori să mă plimb prin parc, însă
înțeleptul Solomon spune că este mai bine să mergi într-o casă a bocetului,
decât să mergi într-o casă a ospăţului, căci acesta este sfârşitul oricărui om
şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta. Mai bună este tristeţea
decât râsul, căci, prin întristarea feţei, inima se face mai bună.
Unul
dintre pastori a zis astăzi că sfârșitul este cel mai bun învățător. Sfârșitul
poate fi un pedagog aspru sau un învățător blând. Totul depinde de starea în
care ne aflăm.
Trecând
prin cimitir, am găsit scris pe o cruce: Am trudit mult dar nu am luat nimic cu
mine!
În
acest caz, sfârșitul este un pedagog aspru. Să închei viața fără să știi pentru
ce ai trăit și fără să știi încotro te îndrepți este cea mai mare pierdere,
însă dacă citești acest mesaj înseamnă că Dumnezeu încă este un învățător plin
de dragoste pentru tine.
Cimitirul
este locul de la care ai multe de învățat, locul unde ești obligat să ai un
timp de reflecție. Astăzi am învățat și am văzut următoarele lucruri:
1.
PUTEREA DRAGOSTEI
Dragostea
se declară la starea civilă și apoi este dovedită pe tot parcursul vieții, până
la cimitir.
La
sfârșitul anului 1966, tânăra Victoria, parcă un nume predestinat, și tânărul
Gheorghe, au jurat: Până când moartea ne va despărți!
Și
astăzi am văzut puterea acestui legământ făcut în dragoste. Am văzut puterea
dragostei - și mențiunea aceasta nu are nimic în comun cu circul ieftin de la
televizor, cu acea emisiune la care se uită doar cei care nu au pretenții
despre ei înșiși.
Dragostea
despre care scriu este o dragoste care a acoperit multe momente grele, a
vindecat multe răni, a depășit multe situații de criză și de boală, a aplanat
multe certuri și a suportat multe defecte de caracter. Dragostea a rămas
durabilă și stabilă până când moartea i-a despărțit.
Timp
de 54 de ani au alergat desculți prin ploi, au coborât împreună prin văi
adânci, și au urcat prin credință munți înalți. Exact ca în versurile cântate
de tineri la nuntă.
2.
PUTEREA RUGĂCIUNII
Fratele
Gheorghe Castravete a avut o personalitate puternică. A fost un om analitic, un
profesor universitar care nu se lăsa impresionat de nimic. Uneori părea rece,
distant și extrem de calculat.
Sora
Victoria s-a rugat pentru el 52 de ani, iar efectul rugăciunii l-am văzut cu
ochii mei. In vara anului 2018 am călătorit împreună cu dânsul în Israel. S-a
înscris în grup cu mențiunea să fie botezat în Iordan. Dorința i-a fost
îndeplinită. Împreună cu pastorul Florin Ianovici am avut onoarea să îl
botezăm.
3.
PUTEREA CREDINȚEI
Înainte
să fie botezat, a fost întrebat: Credeți că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu
și că El este Mântuitorul dumneavoastră personal. Cu lacrimi în ochi a răspuns
"DA" - cu deplină convingere. Din ziua botezului a fost un alt om.
Cine
va crede şi se va boteza va fi mântuit, dar cine nu va crede va fi osândit.
Marcu 16:16
4.
PUTEREA SPERANȚEI
Despărțirea
de cei dragi nu este sfârșitul relației noastre, ci doar o întrerupere. Noi nu
i-am pierdut pentru că știm unde sunt. Ei nu rămân aici în cimitir, nu rămân în
acest loc sumbru și rece ci trăiesc bucuria prezenței lui Hristos într-un loc
atât de minunat, încât Hristos l-a numit Paradis.
joi, 13 februarie 2020
Abonați-vă la:
Postări (Atom)