Citesc cu nedumerire și consternare că Norvegia
este pe cale de a adopta o lege care să incrimineze afirmațiile „transfobe”,
atât pe cele făcute în privat (până la un an), cât și cele făcute în public
(până la 3 ani).
[Link:
www.uk.reuters.com]
Mă întreb cum această suprimare crasă a celui
mai fundamental drept civil se petrece în Europa, în anul 2020, într-o Europă
sub auspiciile Convenției Europene a Drepturilor Omului, într-o eră pe care o
numim „civilizată”, într-o țară pe care o privim ca model de imitat?
Afirmațiile vulgare ori iresponsabile sunt fără
îndoială nepotrivite și nu este bine să fie făcute. Dar a interzice afirmații
de acest gen, atât în spațiul privat, cât și în cel public, și mai ales să le pedepsești cu ani serioși de
închisoare, mi se pare dincolo de orice extremă.
Un extremism secularist mai deplorabil ca acesta
este greu de imaginat.
Mi se pare atât de extrem încât mă tem că statul secular încearcă în mod intenționat să ne interzică să ne exercităm unul din cele mai fundamentale drepturi.
Mă întreb, cu aceeași îngrijorare, în ce măsură, nu
dacă, această lege va fi aplicată împotriva creștinilor, a bisericilor. Oricine
poate fi pasibil să stea în închisoare de la un an la 3 ani dacă afirmă, în
privat (soț-soție) ori în public (biserică), că Ziditorul i-a făcut „doar parte
bărbătească și parte femeiască” și că „orice trece peste ce este scris” este o
abominație.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.