Medicul român Camelia Smicală a istorisit marți pe Facebook că cei doi copii mai mici ai săi, confiscați și separați abuziv de așa-zisul „Serviciu Social” din Finlanda, după ce au fost mutați în centre aflate cât mai departe de casă, au primit în sfârșit posibilitatea de a vorbi la telefon, sub supraveghere și condiționați în privința conținutului și a timpului.
„În urma insistențelor, finlandezii răpitori de copii îngăduie în cele din urmă o convorbire telefonică între Mihai și Maria, sub următoarele condiții: nu mai mult de 15 minute, nu în limba română, nu despre mama, nu despre familie. Amândoi sunt monitorizați îndeaproape de câte un spion desemnat să vegheze desigur la siguranța și starea lor de bine pe durata conversației.
Fiecare află despre celălalt ceea ce intuia deja: sunt închiși, nu au voie să părăsească centrele, au liber la televizor, cina este la ora 17. În plus, Mihai precizează că refuză să-și desfacă bagajele pentru a se instala în această nouă pușcărie și că nu i-au fost returnate obiectele personale confiscate la sosire. Deși sunt emoționați, niciunul din ei nu pare impresionat - după cinci ani de sechestru, cu greu i-ar mai putea surprinde ceva ce vine din direcția deghizaților în blană de oaie.
În ciuda instrucțiunilor, Maria și Mihai trec cu hotărâre la subiectul cel mai important pentru ei: cui au mai scris, ce a zis domnul avocat, ce ar fi bine să facă - un fel de „cum facem să ajungem acasă” într-un limbaj codificat... de mori de dragul lor. Dialogul este întrerupt de o voce mieroasă care le reamintește că cele 15 minute sunt scurte, astfel încât ar fi bine să profite pentru a-și împărtăși unul altuia noutățile, experiențele recente.
Copiii ripostează. Peste vocea lui Mihai rezervată dar tăioasă, se suprapune furia Mariei:
-Care experiențe, care noutăți? Ne țineți la închisoare - asta e tot, și nu-i nicio noutate!
Se pare că Dumnezeu a pariat pe ei. Și ei luptă, Doamne!”, a scris mama copiilor, marți, pe social media, în cea de-a 1672-a zi de când aceștia au fost ridicați abuziv de-acasă, sub pretextul unei vizite sociale.
Deși Camelia Smicală a inițiat cu succes acțiuni în justiția finlandeză și a solicitat, pe de altă parte, repatrierea întregii familii în România, instituțiile europene și naționale nu pot sau nu vor să ia măsuri care să lezeze autonomia serviciilor sociale locale, iar autoritățile române continuă dialogul diplomatic cu cele finlandeze, primind promisiuni deocamdată lipsite de concretizare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.