ACTUALIZARE Ministerul Afacerilor Externe a făcut vineri precizări referitoare la situația Cameliei Jalaskoski-Smicală, românca ce solicitase azil în Ambasada României la Helsinki și repatrierea sa împreună cu cei doi copii minori ai săi, în urma abuzurilor repetate la care fuseseră supuși de autoritatea finlandeză de gestionare a minorilor. M.A.E. arată că nu poate acorda azil în Ambasada României unui cetățean român sau comunitar, această măsură fiind aplicabilă doar cetățenilor non-U.E. sau apatrizilor. Mai mult, interiorul unei Ambasade nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține, potrivit Dreptului diplomatic actual.
„În cursul zilei de astăzi, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul României la Helsinki să o contacteze de urgență pe doamna Jalaskoski și să o invite la o discuție, la sediul misiunii diplomatice, pentru a clarifica solicitările sale și posibilitățile de asistență consulară, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. MAE precizează, totodată, că ambasadorul României o contactase deja telefonic pe doamna Jalaskoski, în cursul zilei, pentru a transmite disponibilitatea de a continua discuțiile cu privire la situația acesteia.
Astfel, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a contactat-o telefonic pe doamna Jalaskoski și a invitat-o la sediul misiunii pentru o discuție clarificatoare. În cadrul conversației telefonice, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a reiterat întreaga deschidere a Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv a misiunii diplomatice de a continua dialogul, asistența consulară și demersurile în beneficiul doamnei Jalaskoski și a celor doi minori, cetățeni români, cu respectarea dreptului internațional și european și a legislației statului de reședință.
Doamna Jalaskoski a refuzat invitația, condiționând derularea discuției în sediul Ambasadei de acceptarea solicitării sale de acordare de azil în Ambasadă.
Ținând cont de cele de mai sus, și având în vedere solicitarea doamnei Jalaskoski de acordare de către statul român a azilului, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
- Ambasade, al cărei teritoriu, în dreptul diplomatic actual nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține) unei persoane având cetățenia unui alt stat sau unui apatrid și vizează protejarea persoanei în cauză în situațiile în care viața, integritatea fizică sau libertatea acesteia ar fi amenințate pe motivul apartenenței la o rasă, religie, naționalitate, la un anumit grup social sau pentru opinii politice;
- Întrucât doamna Camelia Jalaskoski este cetățean român, această formă de protecție nu este aplicabilă în cazul său;
- Conceptul de azil nu poate fi invocat în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene, având în vedere că Uniunea Europeană plasează protejarea drepturilor fundamentale printre valorile sale. Norma UE în materie, respectiv Regulamentul (UE) nr. 604/2013, se referă exclusiv la cererile formulate de cetățeni ai unui stat terț (stat non-membru UE) sau de apatrizi.
De asemenea, ambasadorul României la Helsinki a exprimat întreaga disponibilitate a Ambasadei României la Helsinki de a prelua cererile de eliberare a unor documente de călătorie pentru cei doi minori, după prezentarea documentelor necesare și cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.
MAE menționează că situația doamnei Camelia Jalaskoski și a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei României la Helsinki, care a întreprins, încă din anul 2016, multiple demersuri de asistență consulară pe lângă serviciile locale de protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități centrale finlandeze”, a explicat Ministerul Afacerilor Externe, vineri, pe pagina web a instituției.
ȘTIRE INIȚIALĂ Camelia Smicală, doctorița româncă ai cărei copii au fost luați de statul finlandez și apoi separați între ei, a anunțat vineri seară că s-a deplasat până la Ambasada României, cerând găzduire pe teritoriul acesteia, pentru a fi protejată de abuzurile autorităților finlandeze împotriva ei și a copiilor ei. I s-a refuzat solicitarea, oferindu-i-se în schimb o invitație la discuții. De partea cealaltă, Serviciul Social (autoritatea finlandeză de Protecție a Copilului - n.r.) a anunțat-o că nu i se va mai permite să-și vadă copiii sau să ia legătura cu aceștia. Maria este ținută drept pedeapsă la carceră, neavând dreptul elementar de a se adresa măcar avocatului, iar Mihai a fugit la un prieten necunoscut.
„Am fost până în fața ambasadei. Ambasadorul a spus că nu ne poate găzdui în ambasadă dar că mă invită la discuții. Bănuiesc că a anunțat poliția, care ne-ar fi așteptat la poarta ambasadei. Socialul a sunat și a spus ca din acest moment nu mai vad și nu voi mai vorbi cu copiii vreodată. Maria este la carceră și nu are voie să vorbească măcar cu avocatul ei. Mă acuză iar că aș fi vrut sa fur copiii,pentru faptul că am cerut ajutorul României. Copiii cer sa fie duși în România, deci, chiar și dacă ar fi fost adevărat, nu ar fi fost vorba despre răpire. Aș fi avut milioane de posibilități să fur copiii dacă aș fi dorit. Nu am dorit asta.
Pentru siguranța lui Mihai, el s-a dus la un prieten (nu știu unde), iar eu sunt terminată. Repet, Maria este la carceră, fără a avea dreptul de a vorbi măcar cu avocatul ei.
Poliția finlandeză ne vânează”, a mărturisit Camelia Smicală vineri pe Facebook.
În cursul zilei de joi, românca dăduse detalii emoționante despre felul cum autoritățile finlandeze au găsit de cuviință să îi „protejeze” fiica, smulgând-o de acasă și încredințând-o unui cuplu străin, fapt considerat ca fiind „în interesul superior” al copilului.
„Maria. La opt ani a primit întâia lecție despre cruzime: predată laconic și fără cuvinte, de oameni plătiți să facă asta.
A fost luată pe sus din căminul ei, nu înainte să-și vadă mama imobilizată, maltratată, înfrântă. Tot ce a mai auzit până să fie urcată într-o mașină, a fost propriul plâns amestecat cu urletele lui Mihai. Frate și soră, făceau acum obiectul unei confiscări.
Au livrat-o unui cuplu, într-o casă în care familiare îi erau doar hainele de pe ea. Dintr-odată n-a mai avut pe nimeni din cei pe care-i iubea, nimic din ceea ce cunoștea, iar cum să se adapteze la această singurătate devastatoare, era strict problema ei. Plângea încontinuu și ăștia, finlandezii, ca s-o liniștească, zbierau în cor. Să tacă odată! Așa a învățat să plângă în ea ca să nu mai fie auzită, și să-i cruțe de prezența ei ascunzându-se sub pat - o altă lecție folositoare pentru un copil trăitor în cea mai fericită țară. Toate acestea in numele interesului ei superior, ceea ce nu e totuna cu învechitul bine elementar.
Este doar o secvență din opera celui mai slăvit sistem de protecție pe nume Lastensuojelu. Și totuși: „vă iubesc pe toți din rai" este declarația cu care Maria își sfârșește fiecare zi, după ce își spune rugăciunile. Meditați la asta, dragilor...s-ar putea să fie o lecție cu adevărat folositoare”, a povestit Camelia Smicală, joi, pe Facebook.
Platforma Civică ÎMPREUNĂ, care a inițiat numeroase demersuri către autoritățile române pentru a le determina să intervină în favoarea cetățencei române din Finlanda, a transmis vineri pe pagina proprie de social media un apel la mobilizare cetățenească, în lipsa vreunei acțiuni instituționale a Statului Român.
„România hăituită sub ochii noștri care alegem!
Acum, în aceste clipe, Camelia si copiii ei sunt batjocoriți în primul rând de autoritățile române: „Ca urmare a faptului că am cerut repatrierea, Maria a fost băgată la carceră și Mihai a fugit. Ambasadorul României la Helsinki a spus ca nu ne primește în ambasadă. Eu sunt cu Mihai in drum spre ambasadă și vom face live de acolo. Mihai refuză să se mai întoarcă acolo. Situația este disperată”. Camelia Smicală, acum!”, a scris Platforma civică ÎMPREUNĂ, vineri, pe Facebook.
Ambasada României în Republica Finlanda nu a emis încă vreun punct de vedere în acest caz, ultima postare de pe pagina de Facebook a instituției fiind de luni, când au fost anunțate programul și localizarea secțiilor de votare pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Amintim că, până la data de 31 decembrie, Finlanda deține președinția rotativă a Consiliului U.E., pe care a preluat-o la 1 iulie de la România. Potrivit paginii web a Consiliului U.E., programul președinției finlandeze se axează pe patru priorități principale: consolidarea valorilor comune și a statului de drept; o U.E. mai competitivă și mai favorabilă incluziunii sociale; consolidarea poziției U.E. ca actor global în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice; protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător. Finlanda va fi prima președinție care va integra noile priorități ale Agendei strategice 2019-2024 în lucrările Consiliului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.