De câteva zile Cluj-Napoca a devenit podium pentru gay. Homosexuali de toate culorile, cu simpatizanții aferenți, au împânzit orașul ce datează de pe vremea dacilor. Că gay defilează în pielea goală pe străzi ziua la amiază, că vorbesc infatuat cu siguranță de dumnezei despre apucăturile lor, că ne socotesc retrograzi pe cei ce suntem normali, ori că și-au ales sloganul „Săptămâna mândriei minorităților homosexuale” (cum adică să fii mândru că ești pervers sexual?) nu m-a uluit. Dar că luni seara în cadrul unui spectacol de teatru, niște actori jumătate gay - jumătate costumați în călugări ortodocși, au tocat ceapă și au mâncat pe o icoană catolică a Mântuitorului este culmea batjocorei aduse în România la adresa lui Isus! Au depășit în nebunie pe Charlie Hebdo. Dar de fapt de la niște oameni care nu se rușinează să defileze goi pușcă în public cu copiii de mână la ce-ai putea să te aștepți? Din astfel de obraji se pot face perechi de bocanci, ar zice Păstorel Teodoreanu.
Nu vreu să privim dacă fapta este blasfemie ori profanare de simboluri religioase – are cine să facă aceasta, ci să vedem dincolo de ea intoleranța gay-lor. A celor ce strigă să fie tolerați! Intoleranța lor se vede în agresivitatea cu care vor să penetreze mass-media, să atârne steagurile pe ambasadele statelor, să folosească semafoarele în culori de curcubeu (după ce au furat curcubeul biblic al lui Noe!), să dicteze etici în școli, vor să fie căsătoriți în biserici creștine deși le detestă învățăturile, vor să domine tribunalele, forurile de decizii statale, continetale... Un fel de fasciști ai moralei. Niște indivizi porniți pe distrus tot ce e de bun simț. Nu vor reuși...
Icoanele sunt puncte din care coboară cerul sau spre care se ridică lumea, spunea criticul Christian Crăciun. Urci sau cobori dar nu rătăcești, nu te pierzi. Icoana este Evanghelie pentru analfabeți, zicea altcineva. Nu are nevoie de traducători, de explicații savante. Sau o evanghelie a ochilor, cum îmi spunea în seara asta Ilie din Chicago.
Gay au folosit ceapă tocată pe o icoană! Ceapa ca simbol al senzuaității. Dar icoana e simbolul purității. Ceapa gay-lor nu le-a adus deloc lacrimi. Dar fapta lor a lăcrimat icoana. Și când plânge o icoană cine îi poate șterge larimile?
Vreau să spun gay-lor să analizeze bine ipoteza lui Cioran potrivit căruia fiecare om se naște cu germeni de Dumnezeu în el. Dar dacă nu le permite să încolțească, germenii se transformă în otravă. Atunci nu ne mai mirăm de ce printre noi apar monștrii!
Vreau să le spun LGBT-iștilor că Cel din icoană este nemuritor iar apucăturile lor sunt trecătoare. Că viața omului se învîrte în cerc. Dar ceea ce dă valoare învârtiturii este centrul cercului. La creștinii în centru e Isus. (Poate și de-aceea unii au icoane). La homosexuali cine e în centru? Care icoană? Perversiunea?
Vreau să le mai spun homosexualilor că cel mai cumplit păcat este să trăiești în păcat și să crezi că e bine! Cine ajunge acolo e pierdut... Însă vreau să le mai spun și că orice păcat se plătește sau e iertat. Dar pentru a fi achitat de vină trebuie să-ți ceri iertare! Numai de la Cel murdărit de gay în icoană...
Încă ceva: de Isus nu ai unde să te ascunzi!
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.