După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

joi, 13 iunie 2019

Alecu Racoviceanu 🔴 Creștin Pride. Eu sunt o călugăriță cu barbă! Și?

Vă propun un exercițiu de imaginație. Urcă pe scenă trei bărbați și o femeie, îmbrăcați ostentativ în bucăți de piele neagră, cu țintele și lanțurile strălucitoare care caricaturizau în anii ’70 comunitatea de homosexuali. Întind între ei un drapel purtând curcubeul văduvit de ultima-i culoare, violetul, și apoi se apucă de tăiat legume, să zicem ceapă, pe fotografii de Robert Mapplethorpe.

Pride. Este că pe unii v-am făcut curioși și, abandonând textul ăsta, cautați pe Wikipedia cine o fi fotograful ăsta? Ei bine, până să găsiți informațiile aflate la un click distanță, sigur se va ridica măcar un indignat care să strige la cei de pe scenă că sunt niște retrograzi, care-și bat joc de viața intimă a unor semeni de-ai lor și le devalorizează lucrurile pe care le prețuiesc până la a le reduce la niște banale fețe de masă sau funduri de lemn, dându-le o interpretare „stomacală” în locul celei spirituale. Poate autorii se trezesc și cu o sesizare la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, ca să se învețe minte că nu poți face mișto chiar de orice pe lumea asta!

Exercițiul nostru de imaginație poate părea exagerat, dar trebuie să recunoașteți că el nu e chiar atât de departe de realitate. De fapt, un asemenea spectacol, cum e cel propus la începutul textului, nici nu ar putea exista; și nu pentru că l-ar interzice vreo lege, ci pentru simplul fapt că, decât să riște un scandal sau un val de public shaming, autorii mai bine renunță la a face glume pe seama homosexualilor.

Continuarea pe www.evz.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.