Având în vedere ce se întâmplă în lume şi cunoscând parţial ce se
pregăteşte, vă chem la rugăciune.
Deşi am mai făcut-o, vă chem cu cea mai mare seriozitate să ne rugăm
insistent, consecvent şi multiplu pentru protecţia copiilor noştri. Sunt
vremuri de bătălie spirituală fără precedent. Nimeni, niciun tânăr, bunic sau
părinte nu îşi poate permite indiferenţa. Nimeni, niciun slujitor duhovnicesc sau
creştin de rând nu are dreptul să creadă că nu va fi afectat.
Apoi, vă îndemn pe toţi la acţiune. Indiferent cât de aglomeraţi
sunteţi, cu înţelepciune duhovnicească, pregătiţi-vă copiii şi nepoţii pentru
ceea ce vor auzi. Dacă nu li s-a spus încă, li se va spune foarte curând că nu
este sigur dacă sunt băieţi sau fete.
Nu va dura mult şi vor fi îndemnaţi să „experimenteze diversitatea”
pentru a constata ce le place mai mult şi cum se simt mai bine. Deşi vă este
greu să acceptaţi această posibilitate, ei vor fi îndemnaţi să se sărute cu
fete şi băieţi să vadă cu cine le place mai mult. Prin persoane „calificate”
vor fi consiliaţi, îndemnaţi şi ajutaţi să îşi înceapă viaţa sexuală când
doresc. Apelând la drepturile şi la fericirea lor, li se va spune că este bine
să încerce şi relaţii cu persoane de acelaşi sex ca să poată face diferenţa şi
să constate ce le place mai mult.
În mod perfid şi constant se va încerca îndoctrinarea lor cât se poate
de mult şi pe cât mai multe căi împotriva familiei. Dacă totuşi unii vor dori
să îşi întemeieze o familie, vor fi învăţaţi sistematic, subtil, pervers şi
diabolic că familia poate fi formată şi între două persoane de acelaşi sex.
Subtil sau în mod oficial, anunţându-vă sau nu, anumite persoane vor face tot
ce pot, să ne transforme copiii în victime. În contextul acesta, nu avem voie
să rămânem indiferenţi.
Este datoria noastră să îi pregătim cu înţelepcine şi la timp pentru
ceea ce vor vedea şi vor auzi. Indiferent că ne place sau nu, copiii vor vedea
tot mai frecvent în media, pe stradă şi chiar în şcoli persoane care au ales să
îşi bată joc în mod public de sexualitatea primită prin concepţie. Aceasta ne
obligă ca în timp ce ne rugăm pentru copiii noştri să îi învăţăm că suntem
băieţi şi fete prin decizie divină.
Este datoria noastră să le spunem în mod repetat, frumos şi argumentat
că băieţii şi fetele au identitate şi sunt deosebiţi înainte de naştere. Să nu
ne fie greu să le spunem în mod constant, atractiv, înţelept că este o
binecuvântare să fi băiat şi fată. Să le spunem cu înţelepciune că băieţii nu
se pot transforma în fete şi nici fetele în băieţi. Să ne rugăm şi să le
explicăm că familia este formată doar între un bărbat şi o femeie. Să nu ne fie
nici ruşine, nici teamă şi nici greu să le întipărim bine în minte că părinţi
sunt tată şi mamă, iar bunicii, unchii şi mătuşile sunt bărbat şi femeie nu
altceva.
Chiar dacă uneori ni se pare mai greu sau mai puţin confortabil să le
spune copiilor cât de devreme este necesar că relaţia sexuală este darul lui
Dumnezeu pentru familie, doar pentru familie. În momentul în care copii vor fi
expuşi unor anormalităţi, să nu ne fie greu să le spunem că singura normalitate
este cea decisă de Creatorul nostru, de Dumnezeu. Să îi învăţăm să le fie milă
de persoanele care aleg alt stil de viaţă, să se roage pentru trezirea lor, dar
în niciun caz să nu accepte păcatul ca normalitate.
În timp ce ne ocupăm de copii în casă, să nu uităm să ne facem datoria
de părinte şi în ce priveşte educaţia din şcoala. Să ne uităm din timp şi cu
atenţie peste conţinutul manualelor ce vor fi predate. Să căutăm cu atenţie
lecţiile cu posibil potenţial otrăvitor. Să ne interesăm ce se întâmplă la
orele de dirigenţie şi la activităţile culturale şcolare sau extraşcolare. Aici
se pot ascunde multe idei şi evenimente otrăvitoare.
Să nu ne fie teamă sau ruşine să le cerem profesorilor să nu ne expună
copiii la învăţături diabolice. Să nu ne lăsăm copiii la activităţi unde nu ne
este garantată o învăţătură şi un comportament normal.
Când constatăm că s-au încălcat drepturile copiilor şi ale părinţilor să
reacţionăm imediat, prompt, uniţi şi vocali. Lupta spirituală, nu exclude lupta
pe plan relaţional şi legal. Câtă vreme avem dreptul să ne exprimăm, să o facem
cu pregătire şi determinare. Când nu vom mai avea voie să ne exprimăm, o vom
face mai tare şi mai înţelept în ilegalitate.
Până atunci, mă rog lui Dumnezeu să auzim încă o dată chemarea şi
încurajarea Scripturilor: „Nu vă temeţi de ei! Aduceţi-vă aminte de Domnul cel
mare şi înfricoşat şi luptaţi pentru fraţii voştri, pentru fiii voştri şi
fetele voastre, pentru nevestele voastre şi pentru casele voastre!” Neemia 4.14
Viorel Iuga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.