Olanda, o ţară unde parohiile sunt folosite
atât pentru activităţi religioase cât şi pentru găzduirea de concerte,
festivităţi şi expoziţii culturale, are tot mai puţini creştini şi bisericile
îşi pierd influenţa şi popularitatea. ″Tineretul, în ansamblul său, merge mai
puţin la biserică, dar cei cu adevărat credincioşi sunt mai motivaţi şi mai
fideli. Educaţia religioasă a devenit mai deschisă, alegerea este lăsată chiar
în mâinile copiilor″,
explică sociologul olandez Joep de Hart, autor al unui raport intitulat ″Creştinii în Olanda″, scrie Agerpres.
Potrivit acestui raport, în fiecare an circa 100.000
de olandezi abandonează religia creştină. Mai mult, populaţia olandeză îşi
pierde într-un ritm accelerat interesul pentru biserică. Dacă în anul 2002
circa 43% dintre olandezi se declarau membri ai unei comunităţi religioase –
catolică, ortodoxă sau protestantă -, în anul 2016 acest procent a scăzut la
aproximativ 31%.
Trei pătrimi dintre olandezi afirmă că sensul vieţii
lor nu are nicio legătură sau are una foarte redusă cu perspectiva religioasă,
în timp ce două treimi dintre ei asigură că nu au deloc sau foarte puţină
încredere în instituţiile religioase.
În Olanda trăiesc şi circa un milion de imigranţi
creştini, unii dintre ei primind sprijin din partea bisericilor pentru a se
integra în societatea olandeză, prin cursuri de limbă olandeză sau asistenţă
pentru găsirea unui loc de muncă.
Secularizarea este un fenomen observat de decenii în
Olanda. Administraţiile locale şi bisericile au declarat 2008 drept ″Anul
Patrimoniului Religios″, pentru a găsi cu
ajutorul unui plan denumit ″Credinţă în viitor″ o soluţie pentru lăcaşurile
de cult închise şi părăsite în fiecare an şi a evita demolarea lor.
O medie a ultimilor zece ani arată că în fiecare
săptămână o biserică şi-a închis porţile în Olanda, iar în 2018 circa 80 de
parohii au fost nevoite să-şi părăsească edificiile din lipsă de enoriaşi.
Guvernul olandez a acceptat să dea cultelor religioase
un ajutor de 30 de milioane de euro pentru patrimoniul lăcaşurilor de cult, dar
bisericile s-au orientat şi către alte activităţi sociale, găzduind cabinete
medicale, cluburi, săli de expoziţii şi chiar săli de concerte, activităţi care
nu împiedică desfăşurarea slujbelor de duminică, ele desfăşurându-se în
celelalte zile ale săptămânii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.