După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

miercuri, 12 septembrie 2018

Teatru cu copil ­transgender la Focșani

Articolul de față este despre un nou astfel de eveniment cu copii, realizat, culmea ironiei, exact în sediul Ateneului Popular „Mr. Gh. Pastia“ din Focșani, al cărui director este citat chiar săptămâna aceasta la CNCD pentru că nu ar fi permis o activitate educațională de propagandă LGBT în sediul instituției de cultură pe care o conduce.
Despre ce este acum vorba? O piesă de teatru având unul dintre personaje un copil transgender a fost prezentată elevilor vrânceni în cadrul unui festival de teatru. Piesa în cauză este intitulată „Întreaga mea lume“ și a fost pusă în scenă, în Vrancea, la Focșani, în cadrul unui festival de teatru al tinerilor, în luna august a.c. Înainte de toate, trebuie precizat că asupra evenimentului a domnit o mare umbră de ­ambiguitate încă de la început. Nu era cunoscut publicului autorul piesei, dacă este o adaptare după o altă piesă sau nu, cine sunt actorii care joacă, de unde vin ei, niciun cuvânt despre piesă în general, absolut nimic...
În fapt, piesa este despre o familie de oameni obișnuiți dintr-un oraș din California, formată din doi soți (Bob și Fran) și patru copii (Rosie, Mark, Ben și Pip). Această familie este conturată copiilor ca fiind imaginea familiei contemporane. Părinții Bob și Fran sunt înfățișați ca fiind de modă veche, chiar ridiculizați în acest sens (Bob, care ar trebui să fie un veritabil pater familias, nu știe să folosească o banală mașină de cafea, deși fiul său Ben i-a arătat de zeci de ori cum să o facă) și prin faptul că nu au altceva în cap decât o grijă excesivă, plină de valențe autoritare, pentru copiii lor. În opoziție, aceștia, ajunși la vârsta maturității, se află în cea mai bună formă, având cariere de succes care le conferă sume mari de bani (Ben și Pip) sau bucurându-se de viață așa cum părinții lor n-au știut s-o facă niciodată (Rosie și Mark). Se înțelege că, în acest context, întrea­ga piesă este presărată cu foarte multe momente de conflict între părinți și copiii lor, cei patru tineri fiind mereu agasați de ai lor cu sfaturi, idei și valori morale pe care aceștia le consideră desuete.
Continuarea pe www.romanialibera.ro
Publicat de la
Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)