După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

vineri, 27 iulie 2018

Demontarea celor cinci linii de atac ale celor care se opun organizării Referendumului pentru Căsătorie

Iminența Referendumului pentru Căsătorie i-a pus pe oponenții acestuia în febra atacării inițiativei cetățenești, iar jurnalistul Cătălin Sturza a analizat principalele linii de atac ale acestora.

Iată ce a scris Cătălin Sturza pe o rețea de socializare:

„Am văzut, deja, care sunt principalele linii de atac ale detractorilor Referendumului pentru Căsătorie – meme pe care le vom întâlni repetate, iar și iar, în presă, în următoarele săptămâni.

Precizez, din capul locului, că cei care vin cu liniile de atac s-au opus, în ultimii trei ani, organizării democratice a acestui Referendum și au încercat, în permanență, să deturneze atenția publicului prin știri false, dezinformări, chiar calomnii cu privire la obiectul acestui Referendum și la susținătorii Căsătoriei între un bărbat și o femeie.

Așadar, precizarea de fond este aceasta: că acest Referendum are un singur scop, și anume clarificarea în Constituția României a Căsătoriei ca fiind uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie. Această definiție nu restrânge, în nici un fel, dreptul la viața de familie sau alte drepturi deja recunoscute ale unor minorități; Curtea Constituțională a României a avizat această propunere de modificare reținând că ea nu implică nicio ingerință vreunui drept individual.

Să trecem acum, în revistă, principalele linii de atac pe care le vom vedea în următoarele săptămâni în mass-media (și pe care le vedem deja la unele televiziuni și în rețelele de socializare).

Mema 1. Subiectul este irelevant pentru România și pentru societatea românească – unii vor să aducă, în mod artificial, un subiect care nu este relevant pentru România, în acest moment. 
FALS. Celor care susțin această idee le amintesc următorul fapt. Nu Coaliția pentru Familie sau susținătorii Căsătoriei naturale au inventat acest subiect.

În România au existat, în ultimii 12 ani, nu mai puțin de șase inițiative în Parlament pentru legalizarea unor parteneriate civile homosexuale care, în fapt, acordă persoanelor de același sex privilegii egale căsătoriei. Trei dintre ele sunt încă „pe rol”.

Vorbim, așadar, despre un lobby LGBTQ extrem de activ și de puternic, exercitat pe trei direcții: i. politic, via Parlament; ii. juridic, via CCR; iii. mediatic, via, din păcate, presa mainstream, care preia, deseori, fără distanță critică sau chiar minimă filtrare, agenda acestor organizații. Obiectivele LGBTQ pot fi trendy printre anumite elite europene sau printre anumiți intelectuali cu vederi mai mult sau mai puțin nihiliste, dar ele reprezintă nu doar un divorț, ci o contrazicere flagrantă a valorilor majorității.

Am tot văzut această încercare de aruncare a pisicii în curtea vecinului – nu ține. Putem spune, în fapt, că acest Referendum este creația lobby-ului LGBTQ, ei sunt cei care au adus pe agendă acest subiect. Poate ar fi bine să-i întrebăm pe ei sau pe cei care susțin subiectul care este relevanța subiectului: adică de ce țin, până la urmă, atât de înverșunat, să schimbe definiția multimilenară a Căsătoriei și să „cucerească” dreptul la adopții de copii pentru cuplurile de același sex? De ce nu își asumă până la capăt stilul de viață nonconformist?

Mema 2. Există alte priorități decât definirea Căsătoriei: sărăcie, corupție, autostrăzi, legile justiției, etc.

FALS. Provocările unei societăți nu se rezolvă neapărat pe rând, una câte una, ci pot fi rezolvate și în paralel. Altfel, am aștepta întâi să construim autostrăzile, și am discuta despre legile justiției abia după ce am termina de construit autostrăzile – adică peste vreo 50 de ani (în cel mai bun caz).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.