Alianța Familiilor din România 🔴 Charles Darwin: creaționist?

In mai am inceput recenzia cartii lui A.N. Wilson, publicata anul trecut, Charles Darwin, Victorian Mythmaker ("Charles Darwin, fauritor de mit"). Lunga de 367 de pagini, cartea e extrem de bogata in informatii si detalii interesante, facind, insa, practic imposibila o recenzie a ei in doar citeva pagini. Revenim astazi cu a treia parte a recenziei. A doua parte a fost publicata pe 14 iunie si o aflati aici: www.newsnetcrestin.blogspot.com  Ne-am oprit atunci discutind voiajul lui Darwin pe vasul Beagle in Patagonia.

 

Tierra del Fuego

 

In decembrie 1832 Beagle si Darwin ajung in Tierra del Fuego. Cu ani in urma britanicii au adus de acolo patru bastinasi pe care i-au educat sa devina misionari crestini pentru populatia nativa. Cei patru s-au reintors in Tierra del Fuego pe Beagle impreuna cu Darwin, iar Fitzroy, capitanul vasului, i-a folosit sa comunice cu localnicii. Spre surprinderea britanicilor, cei patru au pierdut repede engleza pe care o invatasera in Marea Britanie si au organizat o rascoala impotriva echipajului. Darwin a notat in jurnalul lui de calatorie ca populatia bastinasa era doar cu putin mai civilizata decit animalele. (Pagina 112) ("One can hardly make oneself believe that they are fellow creatures placed in the same world ...") ("E greu de crezut ca aceste creaturi traiesc in aceasi lume ...") Dupa Tierra del Fuego, Beagle si Darwin isi urmeaza calatoria la Insulele Falklands iar apoi se intorc din nou in Patagonia unde, in 1833, Darwin petrece doua luni (august si septembrie) explorind fauna si fosilele din zona Rio Negro si Bahia  Blanca. Pentru citeva saptamini Darwin sta in conacul Generalului Rojas din Patagonia, al carui oaspete este si pe care il admira pentru cruzimea cu care trata populatia nativa. Pe bastinasii Patagoniei Darwin i-a descris ca fiind incapabili de a fi civilizati ori de a trai intr-o democratie de tip european. Generalul Rojas a ramas, de fapt, cunoscut in istoria Argentinei ca dictatorul care a anihilat mai in intregime populatia nativa a Patagoniei.

 

Evolutionism si creationism

 

Mai putin cunoscut istoriei este ca pe parcursul acelor luni de explorare Darwin si Capitanul Fitzroy au purtat discutii aprinse privind originea speciilor. Fitzroy a scris si el un jurnal de calatorie, publicat in 1839, care pastreaza fragmente din conversatiile lui cu Darwin. In timp ce Darwin devenea tot mai sceptic privind originea speciilor prin creatie divina, Fitzroy, examinind aceleasi fosile si oseminte pe care Darwin le colecta de-a lungul calatoriei, ajungea la concluzia total opusa: speciile au fost create de o inteligenta superioara si suprema. Pe parcursul calatoriei, Darwin citea cartile palentologilor britanici din vremea lui care speculau privind originea si varsta planetei si a vietii. Cartea de care s-a atasat cel mai puternic si care initial l-a influentat mult a fost Principles of Geology (Principiile geologiei) a lui Sir Charles Lyell.  Fitzroy a imprumutat cartile lui Darwin, inclusiv Principiile geologiei, pe care le-a citit, ajungind la concluzii diferite. Wilson vede in Fitzroy un "fundamentalist biblic". ("Captain Fitzroy ... became what might be termed a biblical fundamentalist who read Lyell and discussed him eagerly with Darwin...") Fitzroy si Darwin, de fapt, reprezinta schisma care dainuie pina astazi intre atei si teisti. Primii afirma ca isi bazeaza concluziile pe date stiintifice, pe cind cei din urma pe revelatie. Pentru Fiztroy, spune Wilson, "loyalty to scientific truth was challenged by a higher loyalty, or what semed a higher loyalty: faithfulness to the inspired word of God" (in cazul lui Fitzroy "fidelitatea fata de adevarul stiintific a fost subordonata unei fidelitati mai mari, fidelitatea fata de cuvintul inspirat a lui Dumnezeu") (Pagina 125)

 

De fapt, Fitzroy era atit de convins si atasat de adevarurile Scripturii incit, prin intermediul Societatii Misionare din Londra (London Missionary Society), a incercat convertirea bastinasilor la crestinism. A sponsorizat trimiterea de misionari britanici in Tierra del Fuego si Biblii si articole de imbracaminte pentru locuitorii de acolo. Din nefericire, in primavara lui 1834 cind Darwin si Fitzroy se reintorc in Tierra del Fuego, nu se mai alesese nimic din munca misionarilor britanici. Urmatoarea calatorie misionara a britanicilor in Tierra del Fuego a avut loc in 1859. Echipajul vasului a fost intimpinat cu violenta din partea bastinasilor, misionarii au fost ucisi, la fel ca intregul echipaj al vasului. Pina la sfarsitul Veacului XIX, insa, populatia nativa din Tierra del Fuego a fost masacrata la rindul ei mai in intregime dupa descoperirea aurului. Printre aventurierii cei mai bine cunoscuti care au explorat Tierra del Fuego si au exploatat zacamintele aurifere a fost si romanul Iuliu Poper, cunoscut in istoria lui Tierra del Fuego ca fiind cel mai crunt dintre ei si in principal responsabil pentru masacrul bastinasilor.

 

Chile si Galapagos

 

Inceputul lui 1835 il prinde pe Darwin in Chile unde continua sa examineze fauna locala sub  protectia Capitanului Fitzroy si a marinarilor britanici. In septembrie se imbolnaveste, tot in Chile, de o boala incurabila de care a suferit pina la moarte. Nu se cunoaste diagnoza decit simptomele ei: vomitatul, febra si palpitatiile necontrolabile ale inimii. Unii specialisti speculeaza ca Darwin s-ar fi imbolnavit de boala Chaga ori hanta, o infectie mortala destul de raspindita in Patagonia si transmisa de urina rozatoarelor. Pe parcursul calatoriei, Darwin continua sa adune specimene de fosile si schelete pe care le trimite in Marea Britanie. Incursiunile lui si ale echipajului britanic in interiorul continentului sunt intrerupte primind vestea ca 3.000 de indieni ostili s-au adunat pentru a ataca echipajul vasului. In consecinta, Beagle si echipajul isi continua calatoria spre nord, ajungind in Lima, Peru pe 12 iulie 1835, iar de acolo la Insulele Galapagos unde stau o luna.

 

Discipolii lui Darwin sustin ca Galapagos a fost punctul de turnura in orientarea lui Darwin spre evolutionism. Wilson numeste sugestia aceasta o "legenda". ("The Darwinian mythology suggests that it was on the Galapagos Islands that the naturalist first began to observe the different characteristics of species from one island to the next ...") ("Mitologia darwinista sugereaza ca Darwin a inceput sa observe diferentele intre speciile insulelor pe Insulele Galapagos") (Pagina 133) In Galapagos, Fitzroy si Darwin se incing la discutii examinind impreuna diferentele dintre speciile observate de ei acolo dar, ca si inainte, ajung la concluzii diferite: Darwin atribuie diferentele evolutiei iar Fitzroy creatiei. Fitzroy, nu Darwin, a selectat si facut colectiile de animale, in mod special pasari, din Insulele Galapagos. Darwin le-a studiat la reintoarcerea in Marea Britanie ajungind la concluzia ca diferentele dintre pasarile Insulelor Galapagos atesta existenta unor specii diferite care au evoluat unele in altele. Fitzroy, insa, a ajuns la o alta concluzie: pasarile Insulelor Galapagos apartineau aceleasi specii, dar s-au adaptat mediului inconjurator in functie de modificarile mediului.

 

Pasarea pe care Darwin a studiat-o cu cea  mai mare atentie in Galapagos a fost cinteza, ori finch in engleza. Cercetatori de la Universitatea Harvard din Statele Unite au studiat cintezele Insulelor Galapagos vreme de 22 de ani, in anii 60 si 70, testind acuratetea concluziilor lui Darwin. Si-au publicat concluziile in 1982 dind dreptate lui Fitzroy nu Darwin. Darwin observase ca cintezele din Galapagos aveau ciocul mai lung ca cele din Chile, ajungind la concluzia ca ele corespund unor specii diferite. Cercetatorii de la Harvard au ajuns la o concluzie diferita. Pe parcursul celor 22 de ani au observat ca in anii secetosi cintezele aveau ciocul mai lung dar mai scurt in anii ploiosi, ciocul mai lung facilitind scormonirea tarinei dupa seminte in anii secetori. In opinia cercetatorilor de la Harvard "the beak changes were reversible, which is hardly evolution" ("modificarile ciocurilor erau reversibile, ceea ce nu poate fi evolutie") (Pagina 134)

 

Creationismul lui Blyth

 

Mai tarziu in 1835 Beagle ancoreaza din nou in Lima, Peru unde pe Darwin il asteapta un colet de carti si reviste. Printre ele se afla si editia din ianuarie 1835 a revistei Magazine of Natural History in care britanicul Edward Blyth discuta teoriile evolutioniste care circulau in vremea lui dar cu care el nu agrea. Conform lui Blyth era imposibil ca speciile contemporane sa fi evoluat dintr-o singura specie originala datorita absentei datelor stiintifice care sa sprijine teoria. Dimpotriva, afirma el, nu se poate vorbi de o evolutie a speciilor ci de o adaptare a lor la conditiile de mediu. (Pagina 136) Darwin e rascolit de argumentele lui Blyth si devine si mai determinat sa-si expuna propriile opinii privind subiectul. Fosilele deja examinate de paleontologi pe vremea lui Darwin dovedeau existenta unui "proces de adaptare in natura lucrurilor", dar pentru Darwin intrebarea era daca nu era mai de graba vorba de "evolutia speciilor". (Pagina 138)

 

Cu privire la acest punct cercetatorii, naturalistii si paleontologii s-au despartit in doua tabere, cei care pledeaza pentru un proces de adaptare si cei care sustin procesul evolutiei. (Pagina 139) Cele doua tabere continua pina in zilele noastre batalia demarata de Fitzroy si Darwin intre 1832 si 1835. Wilson declara pe discipolii lui Darwin invingatori si dominanti in gindirea occidentala, dar e sceptic ca "adevarul stiintific" le sprijina ori le-ar putea sprijini  concluziile. ("This is our story, Darwin's story. The biography of this idea is, in the end the story, not simply of one man, but of the Western world which came to believe that what are considered species have descended from a common parentage ...") (Pagina 140) Dar, adauga Wilson, intrebarea la care nimeni pina astazi nu i-a putut da raspuns este "cum" s-a produs acest fenomen: "this really is the key question". ("Asta e intrebarea cheie").

 

Darwin devine nerabdator si vrea sa se intoarca in Marea Britanie cit mai repede pentru a-si asterne gindurile pe hartie. In octombrie 1835 Beagle pleaca din Galapagos si traverseaza Pacificul trecind prin Tahiti si alte micute insule din Pacific unde Darwin continua sa noteze impresii despre populatia nativa care astazi ar fi etichetate drept rasiste. La fel in Noua Zeelanda unde face afirmatii insensitive la adresa maorilor. Comentarii la fel de nepotrivite le face si cu privire la populatia nativa a Australiei. Despre maori scrie ca sunt nespalati. ("the idea of washing either their Persons or clothes never seems to have entered their heads") ("notiunea de a-si spala trupurile ori hainele pare sa nu le fi intrat in cap") (Pagina 142) Dupa citeva luni de sedere in Australia, Darwin si Beagle ajung in Marea Britanie in octombrie 1836.

 

Fitzroy v. Darwin

Nu e tocmai clar daca Darwin si Capitanul Fitzroy si-au purtat pica unul altuia. Clar, insa, este ca opiniile lor au fost total opuse. Ce l-a iritat pe Fitzroy la Darwin a fost aroganta acestuia, Darwin refuzind sa recunoasca contributia celor care l-au ajutat pe parcursul calatoriei. Darwin deja devenise o vedeta in Marea Britanie. La sosirea lui in Marea Britanie, Darwin deja era in posesia a 3.907 de specimene, schelete, fosile, oseminte si piei de animale. S-a apucat de lucru, catalogind cu asiduozitate specimenele. Dar dupa putin timp si-a dat seama ca nu poate razbi de unul singur, cunostintele lui fiind limitate. A recus la ajutorul altor naturalisti pentru a cataloga si intelege specimenele pe care le-a colectat. Isi publica impresiile despre calatoria lui in jurul planetei la bodul vasului Beagle iar impresiile lui il irita pe Fitzroy. Nici lui Fiztroy nici echipajului vasului Darwin nu le-a acordat nici un credit pentru colectia imensa de specimene pe care a facut-o. Din nefericire, scrie Wilson, versiunea lui Darwin, Voyage of the Beagle, a ramas in istorie ca versiunea mai mult sau mai putin oficiala a calatoriei. (Pagina 147) Versiunea lui Fitzroy, publicata in 1839, a fost si inca ramine ignorata, vederile creationiste ale lui Fitzroy incetind sa mai fie in voga incepind de la mijlocul veacului XIX in Marea Britanie si in Occident.

 

Misterul paginilor rupte si creationismul lui Darwin

 

In 1837 Darwin incepe sa-si astearna gindurile pe hartie. O mare enigma se produce in iulie al acelui an, un mister care inca ramine ne-elucidat. In jurnalul acelei luni Darwin scrie extensiv despre "transmutatiile speciilor" ("transmutation of species"). In 1859 cind isi publica OrigineaSpeciilor, dezvaluie ca "toate paginile folositoare au fost rupte" din notele scrise de el in 1837 in care si-a lansat teoria evolutionista. (Pagina 155) Ce sa fi continut acele pagini? Wilson speculeaza, la fel ca restul cercetatorilor. Sa fi acceptat Darwin teoria lui Lyell ca speciile dispar doar pentru a fi inlocuite de altele, fara a evolua, de fapt, in alte specii? Asta a fost notiunea de baza enuntata de Lyell in Principles of Geology (Principiile geologiei) publicata in 1830. Lyell face o observatie interesanta: fosilele si paleontologia dovedesc ca in trecut au existat specii de animale care astazi nu mai exista, specii care au disparut abrupt. Pina astazi cauza disparitiei lor ramine un mister. Si mai misterios, insa, este faptul ca speciile care au disparut, se pare subit, nu au evoluat in specii diferite ori in speciile zilelor noastre. In depozitele de fosile examinate de paleontologi si naturalisti vreme de secole nu exista nicio dovada ori evidenta a evolutiei speciilor dispature. In consecinta, nu se poate vorbi despre evolutie. In opinia lui Lyell, speciile disparute au fost inlocuite de specii noi, create. ("Lyell's geological revelations had shown, in fossil evidence, the plenitude of extinct species. The argument against transmutation had been that these species had simply died out to be replaced by new ones. The system by which they were replaced could only be by a new creation") ("Revelatiile geologice ale lui Lyell au dovedit, prin fosile, multe specii disparute. Argumentul impotriva transmutatiei a fost ca aceste specii au disparut si au fost inlocuite cu altele. Sistemul prin care au fost inlocuite nu putea fi nimic altceva decit printr-o noua creatie") (Pagina 159) Sa fi acceptat Darwin, la inceput, aceasta idee a lui Lyell? Sa fi fost Darwin, in ascuns, un creationist? Ar fi explicat el lucrul acesta in paginile misterioase pe care le-a rupt din notitele lui originale? Wilson nu se pronunta iar misterul paginilor disparute continua pina in zilele noastre.

Material furnizat de catre Alianța Familiilor din România