† Pastor Sorin Covaci – Apel pentru ajutorarea familiei lui Cristi Țepeș!

 Ca și dumnevoastră, la aflarea morții fratelui Cristi Țepeș am trecut de la șoc la negare apoi la tristețe și acum, când scriu aceste rânduri,  la compasiune pentru familie.

Am avut onoarea să-l cunosc pe Cristi, să lucrez cu el la Sfânta Treime și Ioan Dacian, mi-a filmat nunta, mi-a vizitat casa, mi-a fost mentor; da, mentor. Abia ieșisem de pe băncile seminarului și Cristi, cu tact, înțelept și cu autentică preocupare, mi-a propus să ne întâlnim pentru a discuta, pentru a ne ruga sau pentru a împărtăși impresii pe marginea unor cărți pe care le citeam împreună. A fost o perioadă specială pentru mine atât în formarea mea, învățând multe lucruri de la Cristi dar și în consolidarea prieteniei noastre.

Cristi a pus pasiune în tot ce a făcut și nu cred că l-am surprins vreodată implicându-se în ceva conjunctural, fără o participare deplină. Era atent, transparent și onest. Știu că a făcut multe lucruri bune fără să aștepte retribuție și nici măcar mulțumiri…Așa cum a fost în profesia sa, a preferat să stea în spatele camerei de filmat, în umbra reflectoarelor chiar și atunci când era îndreptățit să fie apreciat și aplaudat.

Pentru cei mai mulți, Cristi a fost ,,fratele care lucrează în televiziune’’ și astfel a fost admirat și chiar invidiat. Puțini cunosc provocările întâmpinate de Cristi…puțini cunosc faptul că adesea stătea zile și nopți pentru a edita și alcătui programele care adesea erau scoase din program, din diverse motive…Cristi a muncit mult, din greu, cu profesionalism autentic și nu pe bani mulți cum își imaginau unii.

În urmă a rămas o familie îndurerată, cu inevitabile întrebări și în scurt timp, cu nevoi materiale covârșitoare…Amintirile, lucrurile pe care noi le spunem sau le scriem despre el îi vor mângăia dar va fi nevoie de mai mult; copii lui vor avea în continuare nevoie să meargă la școală, să mănânce să îmbrace haine…Și aici cred că trebuie să intervenim noi, să ajutăm, să punem umărul sub povara lor și a lui Lili.

Dragi frați colegi, reiau și eu apelul făcut și sper că va găsi ecou în inimile noastre și reacție din partea bisericilor. Colecte, donații, orice sprijin cred că va fi folositor familiei, atât în ceasurile acestea când durerea este proaspătă cât și pe viitor când greutățile le vor aduce aminte de cel ce obișnuia să se ocupe de nevoile lor.

Dacă are cineva informații mai concrete cu privire la cum putem ajuta, vă rog împărtășiți-le.

Domnul să-i mângăie și să ne binecuvânteze pe toți!

 Sorin G. Covaci