CulturaVieţii.ro: Halloween, întunericul dintre două lumi

Moartea şi viaţa sunt lucruri esenţiale şi de aceea, simple. Omul le-a complicat atunci cînd, orbecăind, a ales mai uşor întunericul decât lumina.

Copiii sunt cele mai vulnerabile făpturi iar părinţii sunt aceia despre care se presupune că îi ocrotesc atât timp cât sunt vulnerabili, adică toată copilăria lor.

Legătura dintre viaţă şi moarte sunt copiii. Fără ei, raportul dintre cele două ar fi atât de răsturnat încât de departe, moartea ar ieşi învingătoare.

Această victorie a morţii, greu de acceptat până şi în planul imaginaţiei, se realizează atunci când copiii trăiesc cultura ei. În România, părinţii şi şcoala îşi dau mâna an de an în realizarea acestui act de autodistrugere, atunci când copiii celebrează Halloween. Nu contează pentru nimeni că Halloween este sărbătoarea morţii, fiind una dintre cele 3 sarbatori anuale importante ale cultului satanist.

Ascultaţi povestea, înainte de a califica aceste afirmaţii, drept exagerare:

Samhain era numele zeului celtic al morţii, căruia între 31 octombrie şi 2 noiembrie i se închinau practici pline de smbolurile pe care le întâlnim azi în Halloween. Era un timp în care sufletele morţilor bântuiau lumea celor vii, pentru că hotarul dintre cele două lumi se subţia foarte mult, permiţând trecerea dintr-o parte in alta. Simbolurile folosite ajutau la realizarea ritualului, la fel cum astazi, aceleaşi simboluri şi imagini folosite de copii în celebrarea Halloween, pătrund în mental, sfâşiindu-l cu lama încărcăturii lor imaginative. Explicaţia consecinţelor în fiinţa care operează cu simboluri, o gasim exemplar sintetizată de Mircea Eliade: „psihologia profunzimilor ne-a învăţat să acordăm mai multă importanţă prezenţei active a unui simbol decât experienţei conştiente care îl manipulează şi-l valorizază”. Cu alte cuvinte, ceea ce produce consecinţe în mintea copilului este simbolul morţii şi nu gândul conştient că el doar se joacă.

Continuarea pe www.culturavietii.ro