✡ Rabin David Nagy: Chag Purim – Sărbătoarea Purim

In data de 14 si 15 a lunii Adar dupa calendarul lasat de Creator pentru poporul Sau, are loc in fiecare an sarbatoarea Purim. Anul acesta aceasta data cade pe 9 si 10 Martie 2020. Acest decalaj in calendare se datoreaza diferentei calendarului lasat de Creator si cel in uz in lumea intreaga.

 In contextul poporului evreu, toata lumea stie despre ce este vorba la Purim, fiindca este o sarbatoare care implica foarte mult tineretul si copiii datorita obiceiurilor sale. Asa ca, evreii in general stiu de mici copii despre sarbatoare si despre ce reprezinta ea pentru evrei.

Sarbatoarea de Purim isi are originea in cartea sau cum se numeste in ebraica, megilah (sulul) lui Ester din Sfintele Scripturi. Esenta acelor evenimente s-au petrecut in imperiul Persan, aproximativ Iranul de astazi. Unde, la un moment dat, niste dusmani ai evreilor au pregatit exterminarea lor. Ca de altfel de mai multe ori din mai multe perioade si tari sau imperii dealungul istoriei.

Scriptura relateaza, ca planul respectiv dupa un sir de evenimente aparent “orchestrate” parca de Creator, a esuat si a culminat prin pedepsirea a insusi dusmanilor poporului evreu si prin salvarea intregului popor evreu de exterminare. “Căci Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, duşmanul tuturor evreilor, plănuise exterminarea evreilor, aruncând „Pur”, adică sorţul, pentru ca aceştia să fie zdrobiţi şi nimiciţi, însă împăratul a prins de veste şi a poruncit în scris să se întoarcă asupra capului lui planul cel rău pe care acesta l-a pus la cale împotriva evreilor şi să fie spânzurat pe lemn atât el, cât şi fiii acestuia. De aceea au numit aceste zile „Purim”, după cuvântul Pur.” Ester 9;25-26.

In legatura cu “orchestrarea” evenimentelor din aceasta carte a Scripturii, este interesant, ca e singura carte in care nu apare deloc Numele Divin al Creatorului in tot textul. De aici inteleptii evrei au tras concluzia, ca El, Creatorul este prezent si ne ajuta si in situatiile cand, noi nu “vedem” ca s-ar implica. Asa ca, una din invataturile acestei carti este, ca noi trebuie sa ramanem credinciosi Creatorului nostru si poporului nostru, facand tot ce este cu putinta pentru a scapa de rau.

Tot interesant este si faptul ca, desi sustinuta de intreg poporul, eliberarea a venit printr-o femeie, la fel cum salvarea pentru poporul evreu si nu numai tot printr-o femeie s-a materializat in lumea aceasta.

In ceea ce priveste obiceiurile legate de aceasta sarbatoare, in poporul evreu se fac urmatoarele: se fac niste “fursecuri” in forma de triunghi care in europa se numesc hamentaschen, sau traista lui Haman iar in Israel ozney Haman – urechile lui Haman. Acestea se servesc ca un semn al victoriei evreilor asupra dusmanilor poporului nostru. In sinagogi se citeste tot sulul (cartea) Ester. Iar cand se ajunge la citirea numelui lui Haman, copiii si nu numai, fac galagie (cu niste sperietoare de ciori) sa nici nu se auda numele lui.

Un alt obicei si poate cel mai cunoscut este costumarea de Purim. Se face o festivitate unde toti cei care doresc se costumeaza in personaje din cartea Ester, sau alte personaje din Scripturi respectiv din lume. Acest obicei isi are originea in faptul ca, la un moment dat, cand Imparatul Persiei si-a adus aminte de binefacerea lui Mordechay (Mardoheu), l-a imbracat in hainele lui, i-a pus coroana si i-a dat inelul imparatesc plimbandu-l pe calulu lui in fata tuturor.

Un alt obicei este, sa se faca scenete biblice pe baza cartii Ester. Acest obicei a luat amploare intre evrei cam de prin evul mediu si s-a transformat in tot felul de scenete hazlii (semnificand bucuria scaparii de exterminare) care s-au numit purimschpiel sau scenete de Purim. Unii spun ca aceste momente stau la originea a ceea ce numim azi stand-up comedy.

Versetul de baza a intregii carti pentru noi credinciosii ar putea fi Ester 4;13,14.

“Mordechay a trimis următorul răspuns lui Ester: „Să nu-ţi închipui că numai tu vei scăpa dintre toţi evreii, pentru că eşti în casa împăratului. Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul şi eliberarea vor veni din altă parte pentru evrei, şi tu şi casa tatălui tău veţi pieri. Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?”

Christian Dragomir ✡ 𝓗𝓪𝓰 𝓟𝓤𝓡𝓘𝓜 𝓢𝓪𝓶𝓮𝓪𝓬𝓱‼️

Purim-ul este una din sărbătorile preferate. Și asta nu datorită humentash-ului cât semnificației profetice pe care aceasta o are în plan biblic dar și în plan personal… Se împlinesc opt ani de la momentul ieșirii din spital a Teodorei cu sănătatea organică restaurată complet… deși Haman-ul nostru (trisomia 18) a vrut altceva. Era chiar în ziua de Purim iar noi, am primit acest cadou numit Teodora (Darul lui Dumnezeu) ca fiind humentash-ul trimis de Domnul pentru noi!

Deși nu este una din sărbătorile poruncite de Dumnezeu în Leviticul 23, totuși Purim-ul are o semnificație deosebită în care Dumnezeu este implicat din plin. Cartea Estera conține detalii pe care merită să le cunoaștem pentru a avea o înțelegere mai profundă a modului în care Dumnezeu lucrează.

Tema sărbătorii Purim este supraviețuirea providențială a poporului evreu în ciuda diferitelor încercări ale dușmanilor lor de a-i distruge. Prin urmare Purim, ca și Pesah-ul (Paștele) de altfel, este o celebrare a eliberării și credincioșiei Domnului, Dumnezeul lui Israel, față de poporul Său. Ironia teribilă a anti-semitului este aceea că acesta este spânzurat folosindu-se propria-i funie. Personajul tragic al lui Haman reprezintă prototipul biblic al tuturor celor care refuză să accepte dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Său…

Purim, spre deosebire de Pesah, sărbătorește ”ascunderea” acțiunilor lui Dumnezeu. Nu este vreo întâlnire dramatică a unei manifestări supranaturale de putere, vreo despărțire a Mării Roșii sau vreo judecată cataclismică în legătură cu Purim. Acest lucru este sugerat de numele cărții Estera însuși, ”Megillat Ester”, întrucât cuvântul megillah (”sul”) este înrudit cu cuvântul giluy (”revelație/descoperire”), iar numele Estera este înrudit cu cuvântul ”hester” care înseamnă ”ascundere”.

Expresia ”hester panim” înseamnă ”ascunderea fețelor” și e folosită adesea când se discută despre rolul lui Dumnezeu în cartea Estera. Planul lui Dumnezeu este împlinit pas cu pas, chiar dacă e ascuns în lumea ”naturală” a ființelor umane și a alegerilor lor.

Purim este o sărbătoare care celebrează victoria lui Dumnezeu asupra forțelor întunericului și prevestește cum ”Răul - Antihristul” va încerca în vremurile sfârșitului să ”asimileze” toată omenirea într-o ”Nouă Ordine Mondială” - (Daniel 9:27 ”...va face un legământ trainic cu mulţi, timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi darul de mâncare …”, Apocalipsa 13:7-8 ”I s-a dat să facă război cu sfinţii, şi să-i biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam. Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina …” ) - , reîncercând să distrugă poporul evreu în timpul zilelor de pe urmă. Antihristul însă, va fi distrus de propriile-i șiretlicuri și nimicit de ”suflarea gurii lui Dumnezeu” (2 Tes.2:8 ”…atunci se va arăta acel Nelegiuit pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale”).

Într-adevăr, a doua venire a Domnului va fi considerată împlinirea finală a Purim-ului! Din acest motiv, sărbătoarea are un mesaj profetic puternic care prevede sfârșitul glorios al acestei ere.

De Purim ne amintim cum poporul evreu a scăpat din planul diabolic al lui Haman de a-i distruge, deși oricare altă zi care este marcată de o eliberare specială a lui Dumnezeu, poate fi privită ca un Purim ”personal” sau ”comunitar”.

Un Haman al zilelor noastre, care amenință cu panica și moartea, poate fi considerat și acest coronavirus. Să nu uităm însă: Dumnezeu este în control iar cei ce se încred în El, sunt și vor fi protejați la umbra aripilor lui Dumnezeu (Psalmul 91).

La Ordinea Zilei: ✡ Purim — puterea postului și a rugăciunii

Corespondență din Ierusalim cu pastorul Eugen Mitrea de la Biserica Penticostală Sar Shalom, Prințul Păcii, din Ierusalim, și cu pastorul Liviu Neagoe din Timișoara

Material furnizat de către RVE Timișoara

✡ Semnificația sărbătorii Purim

Începând cu data de 9 martie, de la apusul soarelui și până în 10 martie 2020, tot până la apusul soarelui, evreii sărbătoresc Purim. Deși nu este una din sărbătorile poruncite de Dumnezeu în Biblie, totuși Purimul are o semnificație în care Dumnezeu este implicat din plin, detalii pe care merită să le cunoaștem în vederea înțelegerii mai profunde a modului în care Dumnezeu lucrează.

Tema sărbătorii Purim (פּוּרִים) este supraviețuirea providențială a poporului evreu în ciuda diferitelor încercări ale dușmanilor lor de a-i distruge. Ca atare, Purim (ca și Paștele evreiesc) este o celebrare a eliberării și credincioșiei DOMNULUI Dumnezeului lui Israel. Ironia teribilă a anti-semitului este aceea că acesta se spânzură folosind propria-i funie. Atunci, personajul tragic al lui Haman reprezintă prototipul biblic al tuturor celor care refuză să admită dragostea credincioasă a lui Dumnezeu pentru poporul evreu…

În calendarul Torei, și ultima lună a anului (Adar) și prima lună (Nisan) se centrează pe tema salvării lui Dumnezeu. În Adar sărbătorim Purim și 30 de zile mai târziu sărbătorim Paștele evreiesc… Totuși, Purim, spre deosebire de Paștele evreiesc, sărbătorește ”ascunderea” acțiunilor lui Dumnezeu. Nu este vreo întâlnire dramatică a unei manifestări de putere; nu este vreo despărțire a Mării Roșii, nu sunt judecăți cataclismice în legătură cu Purim. Acest lucru este sugerat de numele cărții Estera însuși, Megillat Ester (מְגִלַּת אֶסְתֵּר), întrucât cuvântul megillah (”sul”) este înrudit cu cuvântul giluy (גִּלּוּי), ”revelație”, iar numele Estera este înrudit cu cuvântul ”hester” (הֶסְתֵר) care înseamnă ”ascundere”. Fraza ”hester panim” (הֶסְתֵר פָּנִים) înseamnă ”ascunderea feței” și e folosit adesea când se discută despre rolul lui Dumnezeu în cartea Estera. Planul lui Dumnezeu e împlinit, pas cu pas, chiar dacă e ascuns în lumea ”naturală” a ființelor umane și a alegerilor lor (Ieremia 10:23; Proverbe 21:1).

✡ Purimul – Sărbătoarea Esterei… şi a lui Mordechai

Purim-ul   פורים  este una dintre cele mai gustate sarbatori evreiesti, datorita imensei victorii obtinuta de  o imparateasa neinfricata, o tanara evreica (crescuta  de un var la fel de neinfricat, Mordechai sau Mardoheu), care nu si-a mai  iubit  viata atunci cand poporul ei a fost in teribilul pericol de-a fi linsat de lucifericul Haman.

Povestea Esterei (numele evreiesc era Hadassa = ebr. mirt)  se poate gasi  in Cartea Esterei, una dintre Cartile Tanach-ului (sau Vechiul Testament). Cartea are un indoit scop. Ea a fost scrisa din dorinta de-a arata cum a fost salvat poporul evreu, prin protectia lui Dumnezeu, de la o pieire iminenta, prin mijlocirea pe viata si pe moarte a imparatesei Estera.  Numele lui Dumnezeu nu este mentionat niciodata in aceasta Carte a Bibliei (deseori crestinii sunt  contrariati de acest lucru), insa Prezenta Creatotorului se resimte in fiecare verset, in fiecare Cuvant, pe tot cuprinsul desfasurarii momentelor subiectului (suntem intr-o proza usoara, volubila, in care sentimentele traiesc si viiaza impreuna cu  personajele).

 In al doilea rand,  Estera a mai fost scrisa si pentru a oferi o consemnare si un cadru istoric ale sarbatorii israelite Purim (3: 6-7 ; 9: 26-28).  In felul acesta trebuia sa se pastreze vie amintirea acestei izbaviri a poporului evreu din Persia, in special pentru generatiile viitoare (comparabila ca intensitate a trairii – desi intr-o gama mai majora – cu Pesach-ul si Yom Kippur).

 In Carte este, de asemenea, mentionata  si obligatia de a respecta anual sarbatoarea Purim (9: 24; 28:32).
Desi autorul  Esterei nu este cunoscut, din continutul Cartii  reiese in mod  evident ca el era familiarizat cu obiceiurile persane, cu palatul din Susa, si cunostea amanunte despre imparatul Ahasveros;  acestea toate demonstreaza ca scribul a trait probabil in Persia, in decursul perioadei descrisa in Meghilat. 

Mai mult, simpatia lui fata de israeliti si cunoasterea obiceiurilor evreiesti sugereaza ca si el era evreu (probabil un contemporan mai tanar al lui Mordechai, caruia acesta i-ar fi oferit toate datele scrierii acestei importante carti de istorie a evreilor).  Cu siguranta Cartea a fost adusa la forma ei actuala dupa moartea lui Mordechai. Detaliile istorice si lingvistice o situeaza in jurul anului 400 i Ch.  Exista si o carte apocrifa Adaugiri la Cartea Esterei, care ar fi aparut in mod firesc mult mai tarziu decat originala Estera.

Din punct de vedere cronologic, episodul Estera se plaseaza cu ajutorul altei Carti,  Ezra, in capitolele 6 si 7 ale acesteia, intre intoarcerea celor 2 grupuri de evrei la Ierusalim sub conducerea lui Zorobabel si Ezra. Este vorba, mai precis, de perioada 483-473 i Ch a domniei lui Ahasveros. Estera ajunge imparateasa a Persiei in anul 478 in Ch ( 2:16 ).  

Desi Cartea Esterei este asezata in Biblie dupa Cartea lui Neemia , in realitate evenimentele relatate in prima  au avut loc cu 30 de ani inaintea intoarcerii lui Neemia la Ierusalim ( 444 i Ch ),  pentru a-i construi Zidul.