După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

Se afișează postările cu eticheta Pesach. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pesach. Afișați toate postările

vineri, 17 aprilie 2020

Christian Dragomir 🔴 Pesach-ul și promisiunile lui Dumnezeu


Exodul 6:6-7
”Spune copiilor lui Israel: Eu Sunt Domnul: Eu vă voi salva din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor şi vă voi scoate cu braţ întins şi cu mari judecăţi. Vă voi lua ca popor al Meu …”

Suferința este un fenomen universal. Niciun om, aflat în mijlocul acestei lumi, nu este scutit de dureri și necazuri. Însuși Domnul a avertizat asupra acestor experiențe nedorite: ”În lume veți avea necazuri... dar îndrăzniți ...”

Cu toții avem parte de suferințe cauzate de boli (ale noastre sau ale celor dragi nouă), probleme sau chiar despărțiri dureroase. Mai devreme sau mai târziu, vom experimenta circumstanțe ce pot sfărâma visele, pot duce la planuri neîmplinite sau la dorințe neatinse. În viața fiecăruia va veni un moment numit ”Marea Roșie„ - un imposibil ce TREBUIE să-l faci, prin credință, posibil ! În fața provocărilor emoționale sau a luptelor spirituale însă, banii, puterea sau prestigiul social, nu oferă nicio soluție.

Suntem mângâiați și încurajați pentru că în cele mai grele clipe de încercare, avem promisiunea că Dumnezeu nu ne părăsește și este pentru noi un ajutor ”care nu lipsește NICIODATĂ în nevoi !„

Suferința nespus de mare la care era supus de egipteni poporul evreu, ajunsese în fața ochilor lui Dumnezeu - (Exodul 3:7 Domnul a zis: „Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci îi cunosc durerile... „) – iar Domnul, văzând toate aceste lucruri săvârșite împotriva poporului Său, hotărăște PESACH-ul (Ieșirea). Exodul 3:17 ”Vă voi scoate din suferinţa Egiptului şi vă voi duce ... într-o ţară unde curge lapte şi miere.”

În Exod 6:6-7 sunt prezente 4 promisiuni ale lui Dumnezeu:
1. Vă voi salva (din muncile cu care vă apasă egiptenii …)
2. Vă voi izbăvi (din robia lor …)
3. Vă voi scoate (prin minuni - cu braţ întins şi cu mari judecăţi ...)
4. Vă voi lua (ca popor al Meu …)

Promisiunile lui Dumnezeu au o simbolistică deosebită deoarece vorbesc azi, în sens figurativ, despre starea în care un om se poate afla la un moment dat:

- Apăsat și împovarat de truda de zi cu zi pentru propria existență;
- Robit de patimi, plăceri, vicii și lanțuri ale păcatului; (”Oricine trăiește în păcat este rob al păcatului ... „ spunea Domnul !)

În acest context, promisiunea Lui este una plină de speranță: ”Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da Odihna !„  El este Acela care ne-a izbăvit de sub puterea întunericului și ne-a strămutat în Împărăția Luminii și a dragostei Fiului Său, făcându-ne liberi și învățându-ne să trăim în această libertate ! Da, izbăvirea a venit cu braț întins și cu mari judecați ...; minuni și judecăți pe care mintea omenească nu le poate cuprinde. Tocmai de aceea spunea profetul Isaia ”Cine a crezut în ceea ce ni se vestise ?! Cine a cunoscut Brațul Domnului ?!„

Cred, totuși, că cea mai frumoasă, înălțătoare și mângâietoare promisiune făcută de Domnul este ultima din cele patru: Vă voi lua și veți fi poporul Meu!

Exodul 19:5  Acum, dacă veţi asculta glasul meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, VEŢI FI AI MEI dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu; Maleahi 3:17  „Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, Îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu.

joi, 9 aprilie 2020

✡ Rabin David Nagy: Despre Pesach – Paştele evreiesc

Pesach este un cuvânt în ebraică care s-a tradus prin Paşte. Termenul are ca rădăcină cuvântul pasach care înseamnă a ocoli, a evita. Pasach este un termen referitor la ocolirea caselor evreilor care aveau sânge de miel pe uşiorii uşii lor în noaptea când au murit întâii născuţi ai egiptenilor, înainte de ieşirea din Egipt (Mitzrayim).

Pentru că în lumea credincioşilor neevrei în Yeshua Ha’Mashiach nu se prea cunosc detaliile şi contextul evreiesc al sărbătorii şi al desfăşurării evenimentelor din noaptea trădării Lui Yeshua, vom prezenta pe scurt introducerea la aceste evenimente şi apoi derularea serii respective în contextul evreiesc.

În contextul sărbătorilor anuale poruncite de Adonay (Dumnezeul lui Israel), avem patru sărbători de primăvară şi trei sărbători de toamnă. Primele patru sărbători au fost împlinite de Yeshua Ha’Mashiach la prima Lui venire, iar cele trei de toamnă vor fi împlinite începand cu revenirea Lui.

Primele patru sau cele de primăvară sunt Pesachul (Paştele), care corespunde cu tăierea mielului, adică sacrificiul Lui Yeshua Ha’Mashiach, Chag ha’matzot (Azimile), care sunt Trupul Lui care era fără păcat şi “n-a văzut descompunere”, Bikurim (Primele roade), care reprezintă învierea Lui şi Shavuot (Săptămânile/Cincizecimea), când salvarea/mântuirea a fost revarsată peste primii credincioşi prin Ruach Ha’Kodesh (Duhul/Spiritul Sfânt).

De observant este faptul că Chag ha’matzot (Sărbătoarea Azimilor) trebuie ţinută şapte zile după tăierea mielului, iar noi ştim că Mielul nostru a înviat după trei zile. Atunci se ridică întrebarea: de ce Azimile mai ţin încă patru zile? Răspunsul este că în Trupul Lui înviat, care este o azimă (fără păcat), am fost introduşi şi noi ca şi membre/organe şi am devenit şi noi azime datorită Trupului Său. Deci suntem “continuarea” fizică a învierii Lui aici pe pământ.

În primul rând am menţiona faptul că sărbătoarea Pesach trebuia să aibă loc în data de 14 Nisan al calendarului lăsat de Creator. Iar, conform Scripturilor, din ziua de 13 se curăţau toate produsele de panificaţie cu aluat sau dospite, în zilele noastre incluzând şi drojdia, bicarbonatul de sodiu, oţetul etc. Această poruncă stă şi la baza obiceiului de curăţenie generală de dinaintea Paştelui. Iar în 1Kor. 5:6-8 scrie: “... Nu ştiţi că puţină drojdie dospeşte toată frământătura? Curăţaţi drojdia veche, ca să fiţi o frământătură nouă, fără drojdie, cum de fapt şi sunteţi, întrucât Ha’Mashiach, Mielul nostru de Pesach, a fost sacrificat. Aşadar, să sărbătorim nu cu drojdia veche, nici cu drojdia răutăţii şi ticăloşiei, ci cu azimele sincerităţii şi adevărului.” Acest pasaj ne vorbeşte despre aplicarea spirituală a principiilor sărbătorii în relaţiile şi viaţa credinciosului, dar şi despre faptul că sărbătoarea trebuia ţinută de către credincioşii evrei mesianici şi neevrei. Într-o altă traducere apare: “să prăznuim dar praznicul” adică să “sărbătorim sărbătoarea”, citat care se referă clar la valabilitatea sărbătorii pentru toţi credincioşii în Yeshua Ha’Mashiach.

Un alt lucru de menţionat este că Yeshua a frânt o azimă din două motive. Primul motiv este acela că porunca interzicea să fie ceva dospit, nu numai în casă, dar şi în hotarele evreilor. Şi dacă Yeshua ar fi procurat (deşi i-ar fi fost greu) pâine dospită dintr-un oarecare motiv (pentru că nu avea motiv să facă asta), ar fi încălcat porunca, şi dacă încălca porunca era vinovat de păcat, şi dacă ar fi fost vinovat de un singur păcat nu mai putea să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru omenirea păcătoasă. Al doilea motiv este acela că azima reprezenta Trupul Lui fără păcat, iar pe noi, credincioşii în El, ne-a “inclus” în acest Trup al Său. Deci nu putea fi întinat Trupul Lui primindu-ne pe noi, păcătoşii, ci noi am fost curăţiţi şi am devenit azima prin adăugarea la Trupul Său, ca şi în pasajul de mai sus.

Am dori să menţionăm şi despre ramurile de palmier dinaintea intrării Lui Yeshua Ha’Mashiach în Yerushalayim (Ierusalim) faptul că acest obicei provine de la sărbătoarea Sukot (Colibelor), când aşteptarea Lui Mesia este la punctul culminant şi când se fac colibele şi din ramuri de palmier, se leagănă “lulavul”, buchetul cu cele patru specii printre care şi ramura de palmier, simbolizând era Mesianică. Aşa că, un ritual al unei sărbători care cade pe perioada de toamnă s-a aplicat la intrarea Lui Yeshua Ha’Mashiach în Oraşul sfânt, primăvara, ca semn că oamenii au crezut că El este Mesia şi va instaura era Mesianică şi eliberarea de sub romani.

În legătură cu ordinea ritualurilor din seara trădării, trebuie ştiut că aproape toate elementele practicate de pe vremea aceea s-au păstrat în obiceiul evreiesc până în zilele noastre.

În ebraică mulţimea ritualurilor care se practică de Pesach se numeşte seder (ordine). În primul rând, ritualul este condus de “capul familiei” care în cazul nostru a fost Yeshua Însuşi. Apoi, în legătură cu aşezarea întinsă în jurul mesei puse, la dreapta capului familiei era cel mai mic baiat (mezinul) care era “de serviciu” să pună întrebările. În cazul  nostru e vorba de Yochanan (Ioan), de aceea Keyfa (Petru) când a vrut să afle cine-L va trăda pe Yeshua, i-a transmis acest lucru lui Yochanan (Ioan). În seara respectivă, bazat pe porunca de a relata evenimentele legate de ieşirea din Mitzrayim (Egipt), trebuiau reluate în fiecare an, în fiecare generaţie, de aceea evreii puneau pe cel mai mic copil să pună “cele patru întrebări” legate de sărbătoare, la care mai târziu capul familiei răspundea.

Un alt aspect al ritualului sunt cele patru cupe de vin (pentru că interdicţia legată de alimente fermentate se referea la produsele de panificaţie, nu şi la rodul viţei) pe care le consumau la masa de seder sau cina de paşti.

Şi acum iată ritualul urmat de Yeshua Ha’Mashiach:

miercuri, 8 aprilie 2020

✡ PESACH-UL פסח (Paștele), inima Sărbătorilor

In luna intaia , in a patruspezecea zi a lunii, intre cele doua seri , vor fi serbate Pastele Domnului ( Vaikra , Levitic 23: 5 ). Pastele ( ebr . Pesach ) se celebreaza de obicei in luna Nisan ( Aprilie sau Mai , in calendarul gregorian ), prima luna a calendarului iudaic religios din primavara unui an.
Pastele sau Trecerea ( dincolo de… ) este timpul noilor inceputuri in Israel, si se celebreaza in cea de-a 14-a zi a lunii Nisan… Pesach-ul face parte din categoria celor Trei Mari Sarbatori de Pelerinaj ( Pastele, Cincizecimea si Sarbatoarea Corturilor ) avand o semnificatie istorica deosebita pentru poporul Israel, si nu numai , caracterul domestic, agricol,  este foarte prezent  in celebrarea Pastelui, mai cu seama in  complinirea mesianica a contextului  sau.  Pesach-ul include semnificatia sfarsitului sezonului ploios si inceputul sezonului de crestere, de dezvoltare ; apoi, odata cu Pastele este inaugurat timpul ispasirii ( salvarii ) prin sangele unui mielusel, si,  de asemenea , timpul Marii Izbaviri  a israelitilor din robia Egiptului.
a.   SEMNIFICATIA ISTORICA
Dumnezeul lui Israel a stabilit ca celebrarea Pastelui sa se faca continuu ( vesnic , sa nu uitam ca este una dintre Sarbatorile care vor fi celebrate si in Imparatia Shabbatica  –  Exod 2: 23-25 , 6: 5-8, 12: 14  ). Israel a fost eliberat din robia egipteana cu un Pret de sange : fiecare familie de evrei trebuia sa unga cu sangele mieluselului sacrificat, stalpii usii , aceasta ramanand singura garantie a salvarii in fata revarsarii urgiei maniei divine. De fapt cum s-au desfasurat aceste evenimente? Textul de referinta ( Exod 12: 3-5 ) ne spune ca fiecare cap de familie trebuia sa ia un mielusel nu mai mare de un an, in ziua a zecea din prima luna, pe care sa-l pastreze langa el pana in ziua a paisprezecea a aceleiasi luni ( Exod 12: 3-6 ). Mielusei pentru sacrificiuIn seara celei de-a paisprezecea zile ( la ora 3 fix ) , animalul  trebuia sacrificat  ( 12 : 6 ) , iar cu sangele lui se ungeau stalpii usii si pragul de sus al caselor . Mieluselul trebuia consumat  fript in foc , impreuna cu ierburile amare, cu paine nedospita , toate acestea intr-o noua simbolistica, viitoare ; intreaga familie trebuia sa participle la acest ritual plin de semnificatie cu “mijlocul incins , incaltamintele in picioare, si toiagul in mana “, totul desfasurandu-se intr-o mare graba pentru ca toti evreii urmau sa paraseasca Egiptul la miezul noptii celei de-a cinsprezecea zile a lunii Nisan.  La miezul noptii acestei zile , ingerul mortii trebuia sa treaca prin toata tara Egiptului, si daca o casa nu avea stalpii unsi cu sange,  ea  intra sub incidenta judecatii lui Dumnezeu ( Exod 12: 12-15 ). Cuvantul evreiesc pentru Paste este P E S A C H , care inseamna “ a pasi ( a trece ) dincolo de … “ Acest cuvant are menirea sa ne aminteasca doua lucruri : trecerea noastra , de la judecata iminenta a mortii si a pacatului ,  la Viata in Yeshua – Mielul- fara –de- cusur al lui Dumnezeu ( Ioan 1: 29, Apocalipsa 5 : 12 ) si  sangele lui Yeshua,  care trebuie sa acopere viata noastra intreaga , pentru a ne oferi protectia divina impotriva raului de orice fel ( Evrei 9 : 18-22 ).
b. SEMNIFICATIA MESIANIC-SPIRITUALA  A PESACH- ULUI