de Cătălin Sturza
Paul Coleman, expert în legislație internațională, este director executiv la ADF International, organizație globală de avocați care apără drepturile omului și libertatea religioasă.
El subliniază că votul în favoarea căsătoriei naturale dat de români la referendum nu poate fi expresia unei minorități, din moment ce numărul de voturi exprimate pentru DA ar fi suficient pentru a crea o majoritate solidă în Parlamentul României. Coleman explică de ce parteneriatul civil deschide ușa spre „căsătorie“ și adopție pentru cuplurile de același sex și avertizează că, după ce rezultatul referendumului nu a fost validat, libertatea de exprimare va fi sub asediu. De aceea, îi sfătuiește pe români să construiască alianțe largi în societate și să rămână uniți între ei.
RL: Care este opinia dumneavoastră despre modul în care a fost organizat Referendumul pentru Căsătorie în România și cum comentați rezultatul acestuia?
Paul Coleman: Din câte am înțeles, cei de la putere s-au achitat foarte prost de această sarcină, în primul rând prin amânări peste amânări și obstacole peste obstacole. A circulat și povestea că însăși organizarea acestuia ar fi cumva discriminatorie. Este deplasată ideea că a le da cetățenilor libertatea de a vota în chestiunea căsătoriei ar fi un fapt discriminatoriu în sine. Cât despre rezultat, acesta are și părți bune, și mai puțin bune: pe de o parte, mulți oameni, milioane, au mers să voteze în favoarea căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie; pe de altă parte, nu au fost destui pentru a valida rezultatul. În contextul general al dinamicii de vot din România, au venit la urne mulți oameni, ceea ce reprezintă un lucru pozitiv și o platformă pentru o viitoare acțiune politică. Dar faptul că rezultatul nu a putut fi validat din cauză că nu s-a atins pragul legal de prezență este, în mod evident, dezamăgitor pentru cei care vor să consolideze și să protejeze căsătoria în România.
Chiar a doua zi după referendum, Guvernul a scos din sertar un proiect de lege a parteneriatului civil, care prevede adopția pentru partenerii heterosexuali și o interzice explicit pentru cuplurile homosexuale. Cum comentați?
Modelul pe care noi l-am observat în toată Europa și în restul lumii este că, odată adoptat parteneriatul civil pentru orice tip de cuplu – heterosexual sau homosexual –, „căsătoria“ homosexuală va urma inevitabil. Așa s-a întâmplat în fiecare țară din lume. Așadar, indiferent că suntem sau nu de acord cu parteneriatul civil sau „căsătoria“ între persoane de același sex, rămâne valabil faptul că, acolo unde s-a introdus parteneriatul civil, „căsătoria“ între persoane de același sex a urmat foarte curând.
Românii trebuie să fie la curent cu aceasta. Este o realitate. În ceea ce privește adopția, odată ce o țară a pornit pe acest drum, al excluderii cuplurilor de același sex de la adopție, faptul a fost văzut ca o discriminare. Se poate vorbi despre o pantă alunecoasă, cu măsuri care conduc într-o anumită direcție. Cred că, indiferent ce vederi avem cu privire la căsătorie și adopție, nu putem nega realitatea că, odată ce o țară a intrat pe acest făgaș, a ajuns inevitabil să legifereze și „căsătoria“ între persoane de același sex, a permis și adopția și toate celelalte consecințe care apar odată cu aceasta.
Mulți s-au grăbit să prezinte rezultatele votului de la referendum ca pe o victorie a oponenților acestuia și o certificare a transformării creștinilor într-o simplă minoritate. Ce părere aveți despre aceasta?
Continuarea pe www.stiripentruviata.ro
