
Feminismul a pierdut in alegerile din 8 noiembrie din SUA. Infrangerea zdrobitoare a lui Hillary Clinton e simptoma unei realitati mai putin evidente ori discutate - accea a feminismului perdant. Feminismul a fost zdrobit pe 8 noiembrie. Feministele vedeau in Hillary candidatul perfect care le intruchipa ideologia, obiectivele si strategia de lucru in societatea civila. Inca din anii 50 miscarea feminista s-a straduit sa ajunga in varful piramidei politice pentru a-si impune obiectivele, premiul mare fiind Casa Alba. In anii 70 femei influente au ajuns in varful piramidei politice in India (Indira Ghandi), Marea Britanie (Margaret Thatcher si, anul acesta, Theresa May), Germania (Angela Merkel), si alte tari. Dar toate aceste femei au fost traditionale si conservatoare privind valorile si familia. In ani recenti feminismul a atins varfurile politice in Suedia, si cam atit. In restul lumii, femeile care se afla in fruntea executivului sunt traditionale. Anul 2016, insa, a fost o oportunitate unica pentru feministele americane, si nu numai, sa puna in cea mai puternica functie politica a lumii o femeie - pe Hillary Clinton. Dar au esuat. Pierderea lor e cu atit mai dureroasa cu cit 52% dintre femeile americane care au votat in alegeri l-au votat pe Trump. De ce?
Explicatiile sunt multe, una dintre ele fiind ostilitatea lui Hillary fata de valori si crestini. Scurgerile masive de mesaje electronice facute de Wikileaks in octombrie si noiembrie au informat publicul privind gandirea lui Hillary si a celor care-i conduceau campania. Mesajele anticrestine, si mai ales anticatolice, schimbate intre consilierii lui Hillary, au fost multe si lipsite de respect. Printre altele, consilierii sugerau formarea unui grup de lideri de campanie care sa includa musulmani, dar nu crestini, cei din urma fiind suspectati ca nu se vor intelege cu musulmanii. In comparatie cu 2008 cind a candidat pentru prima data la Presedintia Americii, Hillary a promovat, in 2016, o agenda si mai anticrestina si antivalori. Daca in 2008 zicea ca avortul trebuie sa fie rar, dar disponibil, in 2016 zicea ca trebuie ingaduit fara restrictii si finantat de stat. Majoritatea femeilor insa au vazut in ea o persoana dubioasa. Pe fata spunea una, iar in mesajele electronice alta. In Hillary au vazut o mincinoasa, iar in Trump un barbat necioplit.
In saptaminile de dupa alegeri, presa liberala din America a comentat cu amaraciune inabilitatea lui Hillary de a mobiliza femeile sa o voteze. Pe 15 noiembrie New York Times a publicat nu mai putin de doua articole mari privind subiectul. Primul, The Dream - and the Myth - of the 'Women's Vote', ("Visul - si mitul - votului femeilor"), a redat declaratia unei femei care l-a votat pe Trump: "I think it's a disgrace to have Clinton as our first woman president. She does not represent women at all - or me, as a woman, at all".) ("Cred ca este o batjocura sa o avem pe Clinton ca primul nostru presedinte femeie. Ea nu reprezinta femeile de fel - nu pe mine, ca femeie. De loc".) [Articolul: www.nytimes.com