După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

Se afișează postările cu eticheta BCER–UBCE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BCER–UBCE. Afișați toate postările

luni, 14 decembrie 2020

Mana de Luni: Dr. Stephen R. Graves 🔴 Toți liderii buni au un șchiopătat

 Poate sunteți familiarizat cu povestea biblică din Geneza 32, din Vechiul Testament. Singur în noapte, Iacov, cel ce urma să devină patriarhul națiunii Israel, s-a confruntat cu „un om misterios”, iar cei doi s-au luptat ore în șir. Spre sfârșitul nopții, omul-Dumnezeu a atins șoldul lui Iacov, iar Iacov a fost învins. Cu toate acestea, omul-Dumnezeu l-a binecuvântat pe Iacov iar, din acea zi, Iacov a mers șchiopătat. Până în acel moment, Iacov a găsit întotdeauna o modalitate de a ieși mereu învingător. Dar de data aceasta se lovise de un adversar pe care nu-l putea învinge. Iacov a fost înfrânt -  dar datorită acestui fapt el a fost mai tare.

Ce este un șchiopătat? De-a lungul a trei decenii în care am instruit directori, am petrecut timp cu o mulțime de oameni care la fel ca Iacov, au ieșit mereu în top. Dar acest câștig constant poate avea ca rezultat așezarea încrederii și certitudinii noastre în persoana greșită: noi înșine. Am  mai remarcat  încă o trăsătură printre cei mai remarcabili lideri pe care i-am întâlnit. Ei poartă un șchiopătat, o cicatrice rămasă de la intrarea în arenă cu Dumnezeu - și a faptului că au pierdut .

Șchiopătarea este recunoașterea spirituală, emoțională, mentală și chiar fizică (uneori) a faptului că noi nu  suntem agentul suprem al vieții. Cu cât  pot învăța mai repede că nu știu totul, nu pot face totul și nu sunt pe deplin persoana care trebuie să fiu, cu atât mai bine. Un prieten de-al meu spune că problema cheie pentru fiecare persoană este „Cine are dreptul să conducă?” Iacov se lupta cu Dumnezeu, peste care era în control. Petrecuse ani întregi conducându-și propria viață și totul părea să funcționeze. El a făcut ceea ce majoritatea oamenilor nu recunosc - s-a comportat ca și cum nu ar fi avut nevoie de Dumnezeu.

Lupta cu Dumnezeu. Se prea poate ca și dumneavoastră să fi petrecut ani în șir câștigând în dreptul tuturor lucrurilor din viață ca mai apoi, dintr-o  dată, toate să dispară. Poate, așa cum mi s-a întâmplat și mie acum câțiva ani, ați suferit de o boală care v-a amintit că sunteți muritor. Sau poate strategia corporatistă pe care ați proiectat-o luni în șir a eșuat; biroul din colț după care ați râvnit a fost dat altcuiva; nu ați reușit să faceți parte din echipă după ce ați lucrat mai mult decât oricine altcineva; sau căsătoria ori copiii dumneavoastră nu au ieșit așa cum ați planificat. Cu alte cuvinte, ceva v-a ruinat impulsul de a merge înainte.

Atunci când problema constă în cine are dreptul să conducă, acest lucru implică întotdeauna un meci de luptă împotriva celui Atotputernic. Șchiopătarea vine  atunci când te lupți cu Dumnezeu și Dumnezeu decide să câștige,  așa cum El face întotdeauna.

De ce avem nevoie de un șchiopătat? Două lucruri rezultă din șchiopătat: umanitatea și umilința. Aceste două lucruri sunt legate împreună, iar lucrurile rele au loc atunci când noi slăbim strânsoarea unuia dintre ele. Cu toții cunoaștem oameni care eu pierdut legătura cu umanitatea și se poartă ca și cum ar fi superoameni. Atleți, staruri de cinema, predicatori, afaceriști, directori  îmi vin în minte, dar acest lucru se poate întâmpla cu fiecare dintre noi.

Al doilea produs al șchiopătării este umilința.  O puteți vedea mereu în oamenii care s-au luptat cu Dumnezeu și au pierdut. Acest lucru este de fapt unul bun, pentru că până nu ne luptăm cu Dumnezeu putem evita confruntarea cu umanitatea noastră. Nu există niciun substitut pentru lupta cu Dumnezeu și experimentarea zdrobirii.

luni, 2 noiembrie 2020

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 CREDINȚA POATE FORMA O PROTECȚIE ÎMPOTRIVA FRICII

 

Niște prieteni de-ai noștri s-au aflat în mijlocul unei lupte acerbe pentru a menține deschise ușile afacerii lor. Problemele lor erau suficient de grave încât se gândeau chiar la faliment. După ce au căutat sfaturi în diverse surse și și-au cântărit opțiunile, ei au ales, cu rugăciune, să meargă înainte.

În momentul în care au început să experimenteze o oarecare măsură de succes, consecințele pandemiei de coronavirus le-a devastat industria și au adus  acele câteva oportunități de viitor la un sfârșit brusc și neașteptat. Frica și panica i-au copleșit. Instruirea și experiența lor nu îi pregătiseră pentru acest nou obstacol.

Poate  dumneavoastră sau organizația dumneavoastră v-ați confruntat cu provocări similare. Pentru majoritatea dintre noi, încetarea activităților și restricțiile din întreaga lume au provocat greutăți diferite de ceea ce am știut până acum. Când anul 2020 a început, cine și-ar fi putut imagina cum se va desfășura el?

Chiar și în vremuri normale, fără impactul unei pandemii globale nemaiîntâlnite, mulți proprietari de întreprinderi mici trăiesc la limită, pe o muchie foarte subțire. Acest lucru este valabil mai ales pentru societățile care se află încă în stadiul de început. Se prea poate ca profitul să vină în viitor, dar la început, operațiunile sunt strict de zi de zi. Astfel, atunci când criza se ivește, este ușor – și deloc neobișnuit – ca liderii să paralizeze de frică.

Întrebările pe care mulți dintre noi le adresăm în asfel de perioade includ : „Ce vom face acum?” „Este ceva ce putem face?” Puși în fața unor circumstanțe atât de sumbre, este dificil să rămânem ancorați în credință și să continuăm să credem că în ciuda dificultăților Dumnezeu are un plan. Ne-a abandonat El?

În astfel de momente se descoperă autenticitatea credinței noastre. Și nu exită o sursă mai mare de speranță decât să ne întoarcem la promisiunile din Scriptură.  Apostolul Petru nu scria despre o pandemie, dar a oferit aceste asigurări ucenicilor lui Isus Hristos care trec prin dificultăți numeroase:  „În ea voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda , slava şi cinstea”…. (1 Petru 1: 6-7).

Apoi el scrie: “Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea   de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi, dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă veseliţi şi la arătarea slavei Lui”. (1 Petru 4: 12- 13)

Viața de credință – fiind incluse aici și activitățile de zi cu zi din lumea afacerilor și cea profesională - este una a încrederii în Dumnezeu, în direcția și asigurarea Sa, chiar și atunci când simțul realității pare să spună altceva. Nouă ni se spune că frica de viitor trebuie înlocuită cu o frică sănătoasă – teama respectoasă față de Dumnezeu care a rânduit munca și dorește ca noi să îi servim ca ambasadori ai Săi la locul de muncă.

Așa cum Proverbe 19:23 ne învață, „Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire”. Atunci când dezastrul se întrezărește doar o singură frică – frica de Dumnezeu – merită îmbrățișată. De multe ori de-a lungul carierei mele supunerea față de Dumnezeu mi-a adus mai de grabă pace decât panică.  Deoarece avem asigurarea Lui : “Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti” (Ieremia 33:3).

Dacă ne încredem doar în Dumnezeu în momentele în care nu avem răspunsuri, la El vom găsi cele mai bune răspunsuri.

luni, 5 octombrie 2020

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Importanța autocontrolului

 Cu ani în urmă, un client de consultanță de-al meu era o companie implicată în domeniul tipăritului. Principalii parteneri s-au bucurat de numeroase oportunități în industria domeniului, multe dintre ele fiind strategice pentru creșterea companiei.

Din acest motiv, am rămas uluit când am descoperit că cei doi parteneri discutau în mod serios să cumpere o franciză de gogoși pe lângă afacerea pe care o aveau deja. Ce au de-a face gogoșile cu tipăritul? Din fericire am fost capabil ca să îi conving că acest lucru era o idee rea.

Liderilor de afaceri le sunt oferite aproape zilnic noi oportunități de business, mai ales acelora care au succes și atrag atenția. Câteodată prezentările și proiecțiile de vânzare pot suna foarte tentant. Fără stăpânire de sine, acest lucru poate duce cu ușurință la urmărirea unui lucru care este departe de chemarea sau scopul lui Dumnezeu.

Găsim în Biblie nevoia stăpânirii de sine și a gândirii concentrate: Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri.(Proverbe 25:28). Întrebarea este următoarea: având atâtea oportunități ispititoare ce apar în calea noastră, cum le sortăm și cum stabilim care dintre ele merită urmărite?

Acesta este unul dintre motivele pentru care declarațiile de misiune sunt importante, atât în plan corporativ, cât și în cel personal. Ele ne  ajută să definim lucruri precum: “cine suntem noi?”, „ce facem?”, „de ce ne aflăm aici?”, „ce intenționăm să realizăm?” Cunosc patroni și directori care au elaborat declarații de misiune și fac referință în mod regulat la acestea ca memento-uri constante care arată ceea ce ei și companiile lor ar trebui să fie. De fapt, acestea pot servi ca mecanisme de autocontrol pentru a ne împiedica să ne abatem de la misiunea și obiectivele noastre.

Un alt proverb care se potrivește acestei discuții este:” Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar  ferice de poporul care păzeşte legea!” (Proverbe 29:18). Există multe aplicații ale acestui verset, dar cu siguranță faptul că avem un sentiment clar de misiune și o viziune ne poate ajuta mai de grabă în menținerea  stăpânirii de sine decât în urmărirea urmelor de iepuri care ne pot duce departe de cale.

Un pasaj bine-cunoscut, Galateni 5:22-23, descrie “roada duhului”, caracteristicile unei persoane cu adevărat spirituale, care il urmează cu credincioșie pe Isus Hristos. Acestea sunt “dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândețea… înfrânarea poftelor” (autocontrolul). Apoi versetul spune: “Împotriva acestor lucruri nu este lege”.

Toate acestea sunt trăsături pe care credincioșii ar trebui să le expună în afaceri și în lumea profesională – ceea ce 2 Corinteni 5:20 numește “ambasadori ai lui Hristos”. Acest autocontrol despre care se vorbește face referire la a avea acțiuni și cuvinte adecvate și a nu deveni controlat și consumat de lucruri păcătoase. De asemenea se aplică și la a fi capabil să evitați – așa cum au făcut și partenerii de afaceri cu care am lucrat- luarea deciziilor neînțelepte care ar putea afecta eficacitatea la locul de muncă.

Un alt atu pentru menținerea autocontrolului, pe lângă declarația clară de misiune, este încercarea de a rămâne în mod constant conștient de prezența și îndrumarea lui Dumnezeu în viața dumneavoastră. Când doriți să evaluați o nouă oportunitate interesantă, vă este de ajutor să vă amintiți că: „Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte” (Proverbe 19:21). Pentru a proteja viitorul afacerii dumneavoastră, învățați controlul de sine și  curajul de a spune „Nu” la tot ceea ce nu se potrivește cu misiunea dumneavoastră.

 

luni, 13 iulie 2020

Mana de Luni: Jim Langley 🔴 DEPĂȘIND ÎMPREUNĂ VREMURILE GRELE

Probabil și dumneavoastră vă puteți raporta la ceea ce eu numesc „vremuri grele”. Cea mai mare parte a vieții nu este doar lapte și miere, așa cum ne-am dori. Cu toții trecem prin perioade în care sentimentul nostru principal este nemulțumirea și ne dorim ca viața să fie mai confortabilă și mai puțin stresantă. Mulți oameni se comportă ca și cum totul este minunat, dar în realitate circumstanțele lor sunt altele.
Acești indivizi afișează de obicei o altă față, ei nu își spun amploarea problemelor și frământărilor nici măcar celor mai apropiați. Ei se comportă ca și cum dacă își ascund problemele acestea vor dispărea. Ați experimentat vreodată acest lucru? Mă pot considera fericit pentru că am prieteni apropiați în care să  pot avea încredere indiferent de ce îmi aruncă viața în față. Multe dintre afacerile din ziua de azi îmi provoacă mult stres, astfel este bine să am aproape câțiva oameni de afaceri creștini pe care mă pot baza, atât pentru a-i asculta cât și pentru a oferi sfaturi înțelepte.
Implicarea mea în CBMC a reprezentat o resursă minunată de-a lungul celor 33 de ani. A fost bine să mă aflu în preajma altor persoane care se pot identifica cu aceste încercări și provocări obisnuite ale vieții. Fiind înconjurat de oameni cu o astfel de înțelepciune am avut puterea de a  persevera prin încercările înflăcărate ale antreprenoriatului și de a nu ceda în fața dușmanului.
Unul dintre versetele mele preferate din Biblie este Eclesiastul 4:12, care spune “Și dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă, și funia împletită în trei nu se rupe ușor”.  Viața funcționează cel mai bine atunci când este jucată ca sport de echipă! Eu am fost implicat în sporturile de echipă aproape întreaga-mi viață. Atunci când o echipă joacă împreună, fără vreo preocupare pentru prestația și gloria individuală, are loc un fenomen sinergic.  Atât în sport cât și în viață există un sentiment unic de satisfacție asociat cu victoriile echipei – și chiar cu înfrângerile ei.
În cadrul afacerilor  munca în echipă poate avea rezultate similare. Și atunci când munca este realizată împreună cu frați de credință în Isus Hristos, putem experimenta o victorie mult mai dulce. Putem astfel să sărbătorim nu doar realizările personale, ci și bucuria de a lucra împreună în echipă, având la dispoziție  abilitățile și talentele noastre diferite pentru a ne atinge țelul sau misiunea comună.
Mi-am amintit de un pasaj , Luca 24: 31-32, care descrie doi ucenici mergând și vorbind cu Isus – imediat după moartea, îngroparea și învierea Lui – pe drumul spre Emaus, fără să își dea seama că El este Domnul. La sfârșitul acestei scene, Isus frânge pâinea cu ei și apoi dispare.  Este scris, “Atunci li s-au deschis ochii și L-au cunoscut, dar El s-a făcut nevăzut dinaintea lor. Și au zis unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?“
Cu Duhul Sfânt locuind în toți cei care îl urmează pe Hristos, și noi putem avea acea inimă și minte care ard pe măsură ce suferim încercările vieții împreună pe acest pământ. Cu siguranță apostolul Pavel a experimentat propriile sale “vremuri grele” în urma convertirii sale de la un persecutor al creștinilor la un ambasador zelos al lui Hristos. În  scrisorile pe care le adresează bisericilor din Roma, Corint, Galateni, Efes, Filipi, Colose și Tesalonic el vorbește despre luptele pe care le-a îndurat pentru cauza lui Hristos.
El a rămas puternic și de neclintit în dragostea Lui imensă și în devotamentul pentru Domnul și Mântuitorul lui în toate aceste lupte. Îmi pot imagina că au fost momente în care Pavel a biruit deznădejdea  fiind mângâiat de frați și surori în Hristos care i-au fost aproape și care l-au încurajat în lucrearea măreață pe care Domnul nostru i-a oferit-o.
În postura de ucenici ai lui Isus Hristos avem cu toții oportunitatea de a rezista perioadelor de suferință și de provocări pe măsură ce învățăm să îl așezăm pe El pe primul loc în toate lucrurile.  Lucrând împreună în echipe, împărtășind pasiunea comună de a-l sluji pe Domnul, putem să scurtăm vremurile grele, înlocuindu-le cu cele de bucurie.

luni, 6 iulie 2020

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Cele trei P-uri ale afacerilor

Marc Belton, un fost director executiv al companiei alimentare General Mills, a vorbit într-un interviu despre ceea ce el numește “cele trei P-uri” ale statutului unei afaceri: Profit, Privilegiu și Putere. Observațiile lui au fost foarte pătrunzătoare iar eu mă pot raporta la multe din cele menționate de el. Aș dori să sintetizez aici aceste puncte, începând cu Profitul – acele beneficii extra primite datorită poziției și realizărilor în afaceri.
Pe când eram un tânăr bancher, am prezentat comitetului de împrumuturi o cerere de imprumut al unui club tradițional. Directorul General al companiei a fost atât de entuziasmat de faptul că aduceam această nouă companie în cadrul băncii încât le-a spus tuturor celor din cameră că banca ar trebui să îmi cumpere mie un abonament la acel club. Învidia, însă a început să încolțească la locul de muncă. Curând după aceea unii dintre superiorii mei au negociat abonamente personale pentru același club, lucru ce a făcut ca avantajul meu inițial să fie modificat substanțial și să pară, astfel,  mai puțin interesant. În cele din urmă, am decis să renunț la acestă „oportunitate”.
Un pasaj biblic, Galateni 5:26, ne avertizează: „Să nu umblăm după o slavă deșartă, întărâtându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții”.  Ca și angajatori trebuie să fim atenți la beneficiile pe care le oferim anumitor angajați. Fie că intenționăm sau nu, acest lucru poate aduce invidie și conflict în cadrul echipei.
O altă idee pe care Belton o menționează este faptul că pe măsură ce liderii avansează în cadrul companiei, poziția lor le oferă deseori mai multe  Privilegii. Este posibil ca acest lucru să se prezinte sub forma libertății suplimentare în modul de gestionare a timpului, prin  disponibilitatea  mașinilor companiei sau prin invitații exclusiviste prin care să întâlnească lideri influenți.
Odată primite, aceste privilegii pot permite mândriei să rodească în acele persoane, lucru ce poate da startul eșecului moral și etic. De exemplu, ele îl pot determina pe  individ să facă tot ceea ce este necesar pentru a acumula cât mai multe privilegii. Mai mult decât atât, aceste privilegii care devin obișnuințe și ceva “normal” pentru aceste persoane, pot părea extravaganțe inutile și risipitoare pentru ceilalți.
Biblia ne învață, “Când vine mândria, vine și rușinea; dar înțelepciunea este cu cei smeriți” (Proverbe 11:2). Privilegiile câștigate sub formă de recompense în urma muncii grele sunt de admirat, dar  noi suntem sfătuiți să fim atenți ca mândria  care apare în urma privilegiilor să  nu ne aducă dezonoare.
Cel de-al treilea punct al lui Belton face referire la Putere. Utilizările și abuzul puterii se manifestă în mai multe moduri, însă el a menționat ca exemplu faptul că multe sindicate ale forței de muncă au fost în declin în ultimii ani. Mulți consideră că unul dintre motivele care a contribuit la acest lucru a fost faptul că mulți lideri și directori ai sindicatelor au abuzat și au folosit în mod greșit puterea.
Cu ani în urmă, un prieten de-al meu a participat la o întâlnire de sindicat, așteptând să asculte sau poate chiar și să participe la o discuție legată de un posibil blocaj al muncii. Unul dintre membri sindicatului s-a ridicat în picioare pentru a protesta împotriva grevei. Totuși, înainte ca acesta să poată rosti câteva cuvinte, doi oameni puternici l-au escortat pe acest rebel în afara încăperii. Acestă acțiune a dovedit clar că nu vor mai avea loc „discuții” pe această temă.
Un alt pasaj din Scriptură face referire la acest comportament în afaceri: “Frica de Domnul este urârea răului; trufia și mândria, purtarea rea și gura mincinoasă, iată ce urăsc eu” (Proverbe 8:13).Deseori succesul în afaceri aduce cu el oportunitatea de a crește nivelul de putere. Această putere poate fi utilizată în multe moduri folositoare, dar în același timp poate fi direcționată și greșit. Ar trebui să fim conștienți de această ispită si să nu permitem puterii să ne ducă la mândrie și aroganță.

luni, 29 iunie 2020

Robert J. Tamasy 🔴 UN MOMENT DE “REPORNIRE” A MODULUI ÎN CARE ABORDẶM MUNCA

Fiind o persoană “non-tehnică” confirmată, care nu înțelege ceea ce face tehnologia computerului și de ce -urile ei, am o strategie foarte simplă atunci când calculatorul meu nu funcționează cum trebuie. Îl închid și îl restartez pentru a “reporni” sistemul și software-ul. În majoritatea momentelor acest lucru  funcționează, lucrurile resetându-se pentru a funcționa mai apoi corect – chiar dacă eu nu înțeleg de ce.
Atunci când pandemia de COVID-19 a lovit și a început să se răspândească în lume, teoretic cu toții am fost afectați de ea într-o varietate de moduri. Programele noastre de la locul de muncă și rutina noastră au fost perturbate. Mulți s-au aflat temporar în ipostaza de a nu mai lucra sau de a învăța cum să lucreze de acasă. Mulți oameni au trecut prin dificultăți financiare din cauza faptului că au fost plătiți mai puțin, sau pentru că nu au mai avut niciun venit.
O astfel de nenorocire globală  a fost neașteptată și fără precedent. La fel ca în cazul calculatorului meu, atunci când lucrurile nu funcționează normal, acest lucru este semnalul pentru un moment de „repornire” – pentru a opri totul și a o lua de la început. Am realizat că pentru  noi, urmașii lui Hristos din piața muncii, momentul acesta este unul prielnic pentru a reconsidera abordarea vocațiilor noastre. Care sunt motivele, scopul și obiectivele noastre?
Efeseni 2:10 spune, “Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune pe care Dumnezeu le-a pregătit mai dinainte ca să umblăm în ele”. Și 1 Corinteni 3:9 afirmă „Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu”. Dacă acest lucru este adevărat, cum arată el din punct de vedere practic? Cred că anumite părți dintr-un alt pasaj, 2 Corinteni 5:14-20, ne oferă claritate:
„Căci dragostea lui Hristos ne strânge; fiindcă socotim că, dacă Unul singul a murit pentru toți, toți, deci, au murit. Și El a murit pentru toți, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înșiși, ci pentru Cel ce a murit și a înviat pentru ei.... Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos și ne-a încredințat slujba împăcării; că, adică, Dumnezeu era în Hristos împăcând lumea cu Sine, neținându-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări. Noi, dar, suntem trimișii împuterniciți ai lui Hristos; și ca și cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: împăcați-vă vu Dumnezeu!”
Sunt multe lucruri pe care le putem învăța din acest pasaj. O temă centrală este faptul că din moment ce Isus Hristos a murit în locul nostru pentru a ne împăca cu Dumnezeu, noi suntem chemați să îl prezentăm pe El  celorlalți – inclusiv celor pe care îi întâlnim în fiecare zi în piața muncii – să fim ambasadorii Lui. Mai jos sunt câteva puncte cheie pe care le putem lua în considerare în acest timp de “repornire”:
Noi suntem lucrarea lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi suntem persoane unice, cu o combinație de daruri, talente, experiențe și pasiuni pe care nu le mai are altcineva. Toate aceste lucruri trebuie să le folosim pentru gloria Lui.
Noi suntem „ogorul Lui, clădirea Lui”.  Nenumărați oameni din jurul nostru, în birouri, magazine și fabrici, trebuie să audă mesajul de împăcare al lui Isus Hristos. Faptul că Dumnezeu a considerat potrivit să ne așeze unde suntem este dovada faptului că El dorește ca noi să îl reprezentăm acolo.
Noi suntem ambasadorii Domnului. Un ambasador nu își urmărește agenda proprie ci scopurile și telurile celor pe care îi reprezintă. Într-un mod similar, pe piața muncii noi trebuie să îl servim și să îl reprezentăm pe Domnul nostru, prin acțiunile și cuvintele noastre.

luni, 15 iunie 2020

Robert J. Tamasy 🔴 LUPTÂND ÎMPOTRIVA FRICII DE NECUNOSCUT, CONCENTRÂNDU-NE PE CUNOSCUT

Cu ani în urmă, în timpul războiului din Orientul Mijlociu, discutând despre provocări în luarea deciziilor am descris factorii variabili  implicați ca fiind „cunoscute știute, necunoscute știute și necunoscute neștiute”. Cei mai mulți dintre noi nu vom fi nevoiți niciodată să deținem o astfel de responsabilitate, dar având în vedere necunoscutele de pe piața muncii – chiar și atunci când nu ne aflăm în mijlocul unei pandemii globale, lucrurile necunoscute pot cântări greu pe umerii noștri.
Când am pășit în anul 2020, unul dintre „cunoscutele știute” era faptul că în multe părți ale lumii economia era înfloritoare. Bazându-ne pe ceea ce experimentam, puteam anticipa faptul că piața muncii va avea parte de vremuri prospere. Printre lucrurile “necunoscute știute” era faptul că putea avea loc un eveniment major care să schimbe brusc climatul economiei. Toată lumea știa că acest lucru era posibil, dar nimeni nu știa cu siguranță care putea fi acel lucru. La începerea noului an cel mai mare lucru „necunoscut neștiut”, a fost bineînțeles apariția COVID 19, un virus incredibil de agresiv, care s-a răspândit din China și a produs o pandemie globală.
Tendința noastră este de a lăsa lucrurile necunoscute știute și necunoscute neștiute să ne copleșească și să ne umple de frică și îngrijorare. Totuși există și o alternativă. Putem alege să ne concentrăm pe lucrurile „cunoscute” – pe acele lucruri în care ne putem încrede și de care putem depinde. Problema este că, în vremuri tulburi precum cele pe care le-am experimentat recent, există doar câteva cunoscute pe care ne putem concentra cu încredere.
Acesta este cazul credinței – încrederea neclintită și  încredințarea puternică pe care  o avem în Dumnezeul Bibliei –  care ne poate susține. Corrie ten Boom, cea care împreună cu familia ei din Olanda a ajutat mulți evrei să scape de naziști în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, a scris despre acest lucru. Ea a spus următoarele:  “Niciodată să nu vă fie frică să dedicați un viitor necunoscut  unui Dumnezeu cunoscut!”
Ca ucenici ai lui Isus Hristos găsim în Cuvântul lui Dumnezeu sute de promisiuni, principii și asigurări pe care le avem de la Dumnezeu și care se pot aplica direct atât pe piața muncii cât și în alte domenii ale vieții. Aici sunt câteva dintre ele, și vă încurajez să căutați mai multe în Scriptură:
Știm că Dumnezeu are un scop precis pentru viețile noastre.” Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde... Mă veți căuta și mă veți găsi dacă mă veți căuta cu toată inima” (Ieremia 29:11, 13).
Știm că Dumnezeu folosește necazurile de care avem parte în beneficiul nostru. “ De altă parte știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său” (Romani 8:28).
Știm că Dumnezeu nu este distant, El este accesibil. „Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca și noi, dar fără păcat. Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutați la vreme de nevoie” (Evrei 4: 15-16) „În El (Hristos) avem , prin credința în El, slobozenia și apropierea de Dumnezeu cu încredere” (Efeseni 3:12).
Știm că Dumnezeu ne aude rugăciunile și ne oferă răspuns.” Îndrăzneala pe care o avem la El, este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. Și dacă știm că ne ascultă, orice i-am cere, știm că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut” (1 Ioan 5: 14-15).

luni, 18 mai 2020

Mana de Luni: Robert J. Tamasy 🔴 Cum rămâne cu cea de-a 16-a secundă?

Recent am vizionat un video cu discursul unui sef de promoție al unei clase de liceu. El a vorbit despre euforia pe care a simțit-o atunci când, după ani de muncă asiduă și sacrificii personale, și-a atins scopul de a fi  numit șef de promoție, cel dintâi elev al clasei.
Mai apoi el  a făcut o observație sobră: Acel sentiment de euforie a durat “aproximativ 15 secunde”. El a spus că se aștepta să simtă mult mai mult – artificii probabil, sau chiar mai mult entuziasm. Dar nu a fost așa. Atunci când realitatea faptului că primise acel titlu academic s-a instaurat, nu a mai simțit “nimic”. Sentimentele lui s-au diminuat la fel de repede cum a venit și valul de emoții.
Astfel, el i-a atenționat pe colegii lui și le-a spus ca să-și seteze țeluri și vise, dar să le păstreze în perspectivă. El i-a avertizat: „Să nu aveți niciun regret în cea de-a 16-a secundă”. Ceea ce a spus acest învățat amintește de cântecul obsedant al lui Peggy Lee de acum câțiva ani, „ Asta a fost tot?” Ne putem investi timpul, talentul și energia noastră pentru a îndeplini un anumit obiectiv, doar pentru a afla că după ce el a fost atins,  nu ne împlinește la fel de mult cum ne-am imaginat.
Pentru majoritatea dintre noi, sau poate chiar pentru toți, amintirea anilor de liceu este una îndepărtată.  La fel este și cea a facultății, dacă am urmat vreuna. În schimb, poate vă aflați în mijlocul carierei dumneavoastră și vă stabiliți obiective, atât profesionale cât și personale – unii pentru o anumită zi, alții pentru o săptămână, pentru acest an sau pentru întreaga carieră. „Când voi obține acel lucru (oricare ar fi el) voi fi fericit!”, așa gândim noi. Uităm însă de alte priorități din viețile noastre – relații, sănătate și fitness, abilitatea de a ne bucura și a aprecia clipa. Acest lucru se întâmplă din cauză că țelurile și obiectivele noastre sunt doar ceea ce contează.
Apoi, așa cum a remarcat șeful de promoție, noi ne atingem ținta. Ne atingem obiectivul. Și pentru aproximativ 15 secunde ne desfătăm cu euforia, cu acea satisfacție copleșitoare a reușitei. Dar  urmează apoi cea de-a 16-a secundă, și ne găsim întrebându-ne „Asta este? Asta a fost tot?”
Astfel, noi am fi înțelepți dacă am urma sfatul acestui student strălucit:” Să nu aveți niciun regret în cea de-a 16-a secundă!” Acest lucru nu reprezintă doar o problemă a secolului 21. Ci așa cum învățăm atunci când studiem Biblia, este o problemă care exista cu mii de ani în urmă. Prin  cuvinte diferite, găsim același mesaj – nu vă concentrați pe lucruri greșite.
De ce depunem eforturi pentru lucrurile temporare atunci când am putea câștiga eternul? Ce lucru pe care îl aveți sau la care lucrați astăzi  îl puteți lua cu dumneavoastră după ce muriți? “Nu vă strângeți comori pe pământ unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina, și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că acolo unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră” (Matei 6: 19 -21).

luni, 11 mai 2020

Mana de Luni: Jim Langley 🔴 CARE ESTE PUNCTUL DUMNEAVOASTRA DE REFERINTA?

Steaua Nordului, cea mai strălucitoare stea din constelația Ursa Minor, este cea mai vizibilă stea cu ochiul liber. Ea a fost folosită de secole pentru a arăta exploratorilor de pe pământ sau de pe mare adevăratul nord astronomic pentru ca, astfel ei să călătorească pe orice cale alegeau. Acest lucru este valabil pentru toți: dacă folosim Steaua Nordului ca punct de referință pe timp de noapte, putem  rămâne ușor pe drumul pe care călătorim. Pe timpul zilei o busolă ne poate ajuta în aceeași manieră ca să rămânem pe traseul drumului. Probabil această informație este nouă pentru unii dintre dumneavoastră, deoarece în zilele acestea noi utilizăm aparatură electronică pentru navigație pentru a determina cea mai scurtă și cea mai rapidă distanță din Punctul A în Punctul B.

Dacă am începe cu un punct de referință în fiecare domeniu al vieții noastre am fi înțelepți. Practic tot ceea ce facem în viețile noastre personale și profesionale au la bază un punct de referință. Acesta servește ca bază a modului în care ne desfășurăm treburile zilnice. El ne ajută ca să determinăm ce direcție trebuie să alegem pentru multele decizii de viață pe care le facem. Dar cum ne selectăm punctul de referință? Pe scurt, este el lumesc sau etern? Indiferent dacă realizăm sau nu, fiecare dintre noi abordăm viața de pe o platformă seculară sau de pe una spirituală. Așa că lăsăți-mă să vă întreb: Care este punctul dumneavoastră de referință?

În ceea ce privește indicațiile vieții noastre de zi cu zi ,noi nu ne putem baza pe niciun dispozitiv electronic pentru a ne arăta calea. Noi avem nevoie de o busolă morală în care să putem avea încredere în mod implicit. Pentru mine acea busolă morală este  mulți ani Biblia, Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu. Am găsit răspunsuri la toate întrebările vieții în cele 66 de cărți cuprinse în Vechiul și Noul Testament. Eu merg zilinc la Cuvântul lui Dumnezeu din moment ce el mă ajută să navighez în călătoria mea persoanlă.

Cu mult înainte în viața mea m-am încrezut în propria mea judecată, care era bazată pe ceea ce se întâmpla în jurul meu. Am privit la lume și am făcut tot ce am putut mai bine pentru a-i urma pe cei pe care îi consideram încununați cu succes în domeniile lor de expertiză. Dar în momentul în care l-am acceptat pe Hristos ca Mântuitor și Domn, am realizat că în majoritatea aspectelor vieții  încrederea în modelele și valorile acestei lumi nu sunt profitabile. De atunci călătoria mea a fost plină de bucurie și pace. Lucrurile pentru care mă luptam altădată au devenit mult mai puțin importante. Accentul meu este pus  acum pe relațiile strânse și pe  a-i fi pe plac lui Dumnezeu în tot ceea ce fac.

În anul 1988 Harvey B. MacKay a publicat tratatul clasic în managementul vânzărilor, Înoată cu Rechinii fără a fi Mâncat de Viu. Această carte, actualizată în 2005, rămâne o resursă valoroasă atât pentru afacerile mici și mari, cât și pentru a reuși în activitatea aleasă. În majoritatea cazurilor principiile folositoate pe care el le prezintă nu sunt noi; multe dintre ele pot fi găsite în Biblie. Sincer, eu mai degrabă aș apela direct la cartea Proverbelor pentru sfaturi în ceea ce privește modul în care îmi trăiesc viața personală și profesională. Din moment ce această carte are 31 de capitole, putem pune deoparte câte unul pentru fiecare zi a lunii!

Eu prefer  să citesc cuvintele Regelui Solomon, autorul cărții Proverbe, care este considerat cel mai înțelept om din istorie. Conform evidențelor istorice, el a emis mai mult de 3.000 de proverbe. Numai în capitolul 1 din Proverbe găsim 33 de versete care ne prezintă  adevăruri de valoare de care pot beneficia cu certitudine cei care le citesc. În versetul 7  ni se spune : “Frica de Domnul este începutul științei, dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura”.  Nu există nicio scurtătură pentru dobândirea înțelepciunii.  Cuvântul lui Dumnezeu trebuie aplicat în fiecare zi. Pe măsură ce îl citim descoperim că nu succesul este ceea ce contează cu adevărat, și că oamenii din jurul nostru sunt la fel de importanți ca și noi.

luni, 4 mai 2020

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Alegând calmul și tăcerea într-o lume a mâniei și a zgomotului

Trei oaspeți au fost invitați să dezbată un subiect emoționant în cadrul unui program de talk show. Discuția dintre doi invitați și gazdă a devenit atât de aprinsă încât au început să țipe unul la altul. (Știu că acest lucru a devenit un comportament aproape standard în zilele noastre în emisiunile televizate, dar am dorit să evidențiez ceea ce s-a întâmplat după aceea).

În cele din urmă, după ce țipetele au durat câteva minute, gazda a oprit ciorovăiala rugându-l cel de-al treilea invitat, care fusese tăcut în tot acest timp, să-și spună opinia. Cuvintele sale liniștite și gânditoare au instaurat dintr-o dată ordinea în acel haos. Și nu doar atât, comportamentul invitatei a făcut-o pe aceasta să pară mult mai credibilă decât ceilalți cu strigătul lor cel strident.

În lumea de astăzi, în care zgomote vin spre noi din toate direcțiile, cineva a decis că cel care strigă mai tare câștigă. Acest lucru reprezintă o altă abordare a zicalei “roata care scârțâie este unsă”. Dar în realitate o abordare calmă și calculată a comunicării este în continuare cea mai eficientă și, de cele mai multe ori, are cel mai mare impact.

Acest lucru nu este o descoperire nouă. Biblia, pe care unii o consideră cea mai bună carte de afaceri și de practici profesionale, are multe de spus despre punctele forte, slăbiciunile și capcanele cuvântului rostit. De exemplu, Proverbe 15:1 afirmă: “Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia”. Un alt pasaj spune, “Cine are o inimă înțeleaptă își arată înțelepciunea când vorbește, și mereu se văd învățături noi pe buzele lui” (Proverbe 16:23).

Astfel de observații nu sunt limitate doar televiziunii sau emisiunilor radio de talk show. În urmă cu câțiva ani, liderii civici s-au întâlnit într-un oraș important pentru a discuta posibilitatea propunerii de a găzdui Jocurile Olimpice de Vară. Discuția a devenit negativă, majoritatea participanților concentrându-se pe potențialele probleme pe care găzduirea unui astfel de eveniment le-ar fi putut cauza.

După ce interacțiunea a durat mai mult de două ore, liderul întâlnirii s-a întors către unul dintre cei mai noi membri ai grupului.  Acest individ nu oferise niciun comentariu încă, astfel moderatorul l-a întrebat, “Ted, nu ai spus nimic. Ce părere ai tu?” El a răspuns calm și liniștit, în timp ce toți cei din cameră stăteau tăcuți și nerăbdători, “Unde nu sunt boi ieslea rămâne goală”.

Trecuseră doar două sau trei minute, dar păreau ore deoarece toți cei din cameră cugetau la ceea ce Ted spusese. Dintr-o dată, cineva entuziasmat a rostit: “Știți, el are dreptate!” Din acel punct, întregul curs al întâlnirii s-a schimbat.  Ted nu le-a spus că acel răspuns  era un citat din Biblie, din Proverbe 14:4, dar înțelesul versetului era clar: dacă nu era gunoi în grajd, nu era nici lapte. Transpunerea acestui lucru în termeni mai clari este - pentru a realiza ceva important, trebuie să fiți dispus să vă confruntați cu provocări inevitabile.

Scriptura ne spune că metoda preferată de comunicare a lui Dumnezeu cu poporul Său este una blândă, nu prin strigăte sau prin oferirea de mesaje dramatice. În 1 Împărați 19 , citim despre Ilie, care a fost folosit de Dumnezeu într-o serie de minuni. După toate acestea, epuizat fizic și emoțional, profetul s-a refugiat  deoarece aflase că vicioasa regină Izabela dorea să îl omoare. După ce s-a odihnit și a fost împrospătat, Ilie a așteptat următoarele instrucțiuni ale lui Dumnezeu. A venit un vânt puternic, apoi un cutremur. Versetul 12 ne spune, “Și după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Și după foc, a venit un susur blând și subțire”.

Dumnezeu a ales să comunice cu Ilie prin cuvinte bânde pe care doar  profetul atent le poate  auzi. Pentru noi toți din piața muncii, aplicația este simplă: Pentru a ne vinde produsul sau ideea, un susur blând este mai bun  adesea decât un strigăt. Dacă vă rugați pentru o decizie importantă, poate Dumnezeu vrea să așteptați susurul Lui.

sâmbătă, 4 aprilie 2020

Realitatea la zi: “Rolul Bisericii în vremuri de criză"" 🔴 Invitat: Virgil Achihai, preşedintele BCER–UBCE



Consiliul Consultativ al Cultelor îndeamnă la rugăciune, solidaritate și responsabilitate

Consiliul Consultativ al Cultelor din România este o organizație de natură etică, autonomă, apolitică, non-guvernamentală, fără personalitate juridică și non-profit, format din următoarele 13 culte recunoscute:
Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Luterană din România, Biserica Unitariană Maghiară, Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, Federația Comunităților Evreiești din România și Cultul Musulman din România.

Consiliul Consultativ al Cultelor din România (CCCR) a adresat societăţii un mesaj în care face apel la respectarea măsurilor dispuse de autorități și îndeamnă la intensificarea rugăciunii în timpul pandemiei.
„Rugăciunea este sursă de putere spirituală pentru a învinge teama şi boala. Cultivarea păcii sufletului prin rugăciunea stăruitoare ne ferește de panică și deznădejde și ne face să conștientizăm dubla noastră responsabilitate în această perioadă: personală și comunitară”, se menţionează în document.
Pe lângă rugăciune, CCCR subliniază că în vremuri de pandemie este important „să arătăm solidaritate socială concretă prin ajutorarea celor aflați în nevoi, oferindu-le ajutor material, respectiv asistență socială la domiciliu persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități,  în mod voluntar, avizat de către autorități”.

Mesaj integral:
Continuarea pe www.basilica.ro