✉ Scrisoare misionară: Familia Acatrinei, Peru

Biruitori prin har

„Voia lui Dumnezeu nu te va duce niciodată acolo unde harul Său nu te va putea susține", spunea Jim Elliot cu câteva zeci de ani în urmă și despre aceasta am predicat și eu acum două săptămâni, în biserica unde slujim aici, în Atalaya.

Lucrul acesta m-a făcut să mă gândesc mai mult la noi, făcând o evaluare a timpului petrecut aici, în Atalaya. Încă din primele zile ale mutării noastre în această zonă am început să simțim atacurile celui rău, atacuri îndreptate în mod deosebit asupra sănătății noastre. Avem deja 6 luni de când suntem aici și tot acest timp a fost presărat de boli, care au adus cu ele durere, nopți nedormite, oftaturi, gemete, zeci de rugăciuni înălțate la cer pentru a cere har și îndurare să nu dăm înapoi și să putem continua în ciuda acestor obstacole. Nu putem zice că a fost ușor, cum nu putem zice nici că a fost peste puterile noastre, deși, în anumite momente, așa am simțit. Ceea ce putem mărturisi cu toată încrederea e că harul Lui ne-a susținut și ne-a fost de ajuns. Știm cu tărie că voia Lui e ca noi să fim aici, așa că, după cum avem parte din belșug de suferință, avem parte din belșug și de mângâiere. Slăvit să fie Numele Lui!!!

Sănătate

Acum, când vă scriem aceste rânduri, ne bucurăm să vă spunem că suntem mai bine, de câteva zile am terminat tratamentul, așa că niciunul dintre noi nu mai e cu antibiotic. Sperăm și ne rugăm ca lucrurile să se mențină așa cât mai mult posibil, pentru că ne-am săturat să tot umblăm prin spital și să tot cumpărăm medicamente.

Ceea ce putem spune e că în toate aceste situații am văzut mâna Lui la lucru, dându-ne posibilitatea de a ne face noi relații și de a putea mărturisi despre El celor cu care am intrat în contact. Mulțumim tuturor celor ce v-ați rugat pentru noi și ne-ați sprijinit și financiar. Nici nu vă puteți imagina câți bani am cheltuit pe analize și medicamente, însă mulțumim Lui pentru credincioșia arătată prin intermediul vostru. El să vă răsplătească din plin și să vă binecuvinteze pe măsura bogației Lui.

Misiune

Octombrie a fost pentru noi luna misiunii, propunând ca în toate întâlnirile de adunare de duminică și din cursul săptămânii să se vorbească doar despre misiune. Ca familie, am trăit o mare bucurie, deoarece am văzut răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile noastre și trecerea pe care am dobândit-o înaintea păstorului și a celorlalți. După cum vă menționam în scrisorile anterioare, ne‑am rugat mult și continuăm să ne rugăm pentru Atalaya și pentru trezirea pe care ne-o dorim în ceea ce privește lucrarea de misiune și nu numai.

Ceea ce cu câteva luni în urmă părea un vis, astăzi trăim pe propria piele ca un fapt împlinit. Vedem ce înseamnă ca Dumnezeu să miște lucrurile și să transforme visele în realitate. Nu doar că am reușit să implementăm în inima și mintea bisericii (în mod deosebit a păstorului principal) conceptul de misiune, ci am și reușit, cu ajutorul Domnului, să formăm un mic grup de rugăciune special pentru misiune. Împreună cu celălalt coleg de-al nostru din Segadores ne ocupăm de acest grup și-l ținem conectat la tot ce înseamnă vești de pe câmpul de misiune, misionari, lucrări, proiecte, nevoi de rugăciune și tot ce cuprinde lucrarea de misiune.

Pe lângă aceasta, fiecare membru al bisericii și-a ales o țară oarecare din lumea întreagă și un popor din Peru pentru care s-a angajat să se roage în mod constant. Sarcina fiecăruia a fost să obțină cât mai multe informații despre țara și poporul pentru care se roagă, ideea fiind de a cunoaște nevoile altor popoare, dar și de a învăța să se roage într-o formă mai concretă și mai specifică.

Nu știu ce înseamnă pentru voi aceste lucruri, însă noi credem că biserica face primii pași în direcția aceasta și că are oameni sinceri și doritori care vor să se implice în lucrarea de misiune. Le lipsește pregătirea necesară și informația de bază în ceea ce privește realitatea pe care o trăim în ziua de azi cu privire la evanghelizarea lumii întregi, însă știm că Dumnezeu va desăvârși, în timp, lucrarea începută în ei prin eforturile noastre.

Maldonadillo

De câteva săptămâni am început o nouă lucrare în Maldonadillo, o comunitate aflată pe malul celălalt al râului Ucayali, la o distanță de jumătate de oră de Atalaya. Deși e o comunitate destul de mare (în jur de 2000 de locuitori), au o singură adunărică de vreo 40 de membri. Păstorul acesteia, un tânăr de 27 de ani, ne-a învitat în repetate rânduri și ne-a rugat să-i ajutăm ca biserică în ce privește învățătura biblică și formarea de lucrători cu copiii. După ce ne-am rugat și am primit lumină verde de sus, am început lucrarea în această comunitate, așa că săptămână de săptămână ne suim toți 4 în barcă și mergem acolo. Le prezentăm Biblia cronologic, după care îi învățăm pe cei care lucrează cu copiii să-și pregătească lecțiile și să-și confecționeze materialele de care au nevoie în predare. Le-am cumpărat și donat cu diferite materiale, deoarece majoritatea dintre ei aveau doar un creion și o radieră, nimic mai mult. Mulțumim Domnului pentru tot ce primim de la voi, pentru că așa putem fi de folos și putem binecuvânta pe alții cu ceea ce au nevoie.

Activități zilnice

Aici în Atalaya, continuăm cu activitățile în care suntem implicați. Amalia continuă să lucreze cu copiii din biserică și să ajute săptămânal învățătoarele de școală duminicală. „Cât de extraordinar este Dumnezeu!”, a exclamat, emoționată, Sarita, una dintre învățătoarele de copii atunci când a înțeles că Satan nu a avut niciun câștig de cauză în nenumăratele lui încercări de a-L împiedica pe Dumnezeu să-Și împlinească promisiunea de a trimite un Salvator.

Eu continui cu învățătura biblică și cu diferite alte activități legate de biserică, precum și cu restaurarea spirituală a câtorva persoane din cadrul bisericii, care au suferit căderi, abateri de la Cuvânt sau care au o viață spirituală extrem de dezordonată. Rugați-vă pentru mine, ca Dumnezeu să îmi dea multă înțelepciune în tratarea acestor cazuri, folosindu-se de viața mea și de tot ceea ce El mi-a dat. Între aceste persoane e și o soră ashaninka ce a ajuns să fie deschisă față de noi și să ne povestească mult din cultura și viața ei în comunitatea în care a trăit. Ne este de mare ajutor și ne motivează să petrecem cât mai mult timp în studierea limbii. Pe zi ce trece ni se confirmă faptul că singura modalitate de a le predica evanghelia pe înțelesul lor este în limba ashaninka. Nu uitați să ne susțineți și în această privință în rugăciune.

Continuăm întâlnirile cu grupul de rugăciune, bucurându-ne de deschiderea și de participarea celor care vin la aceste întâlniri. De multe ori după ce terminăm întâlnirea servim ceva împreună, ceea ce ne dă posibilitatea unei deschideri mai mari și unei părtășii mai strânse între noi. Sunt momente frumoase și Îi mulțumim Lui pentru aceasta.

Eu încă mă lupt pentru actele terenului pe care misiunea noastră îl deține. Problema care s-a ivit acum e că Primăria a dat ordin Ministerului de Agricultură să nu dea titlu de proprietate terenurilor din zona unde este și terenul misiunii noastre, deoarece nu mai figurează ca zonă rurală, ci ca zonă urbană. Așa că toate demersurile pe care noi le-am făcut cu Ministerul de Agricultură nu ne folosesc la nimic, ba chiar ne aduc prejudicii, deoarece s-au cheltuit destul de mulți bani. Din câte se pare, va trebui să începem noi demersuri, însă nu știm când și cum, deoarece Primăria din Atalaya nu este autorizată să titularizeze niciun teren, fie el agricol sau urban. Așa că ne confruntăm cu această problemă care cade pe umerii mei. Rugați-vă și pentru aceste demersuri deloc plăcute. Îi cerem lui Dumnezeu să ne dea o soluție ca să putem folosi terenul pe care Segadores îl deține.

Plecarea la Lima

Se pare că a fost o oarecare neînțelegere, deoarece unii dintre voi ne-au scris și ne-au întrebat dacă ne mutăm din nou la Lima. Răspunsul este categoric NU. La sfârșitul acestei luni avem în plan să plecăm la Lima, pentru că avem diferite lucruri de făcut care cer timp: trebuie să ne reînnoim viza pentru încă un an, ceea ce presupune mai multe demersuri; avem alegeri în cadrul conducerii Segadores, iar eu fiind parte a acesteia, trebuie să fiu mai din timp pentru a pregăti rapoartele și toată documentația aferentă anilor 2013 – 2014; întâlniri de evaluare și planificare a lucrării pe anul 2015; analize medicale care presupun mai multe investigații, etc. Datorită acestor lucruri pe care le avem de rezolvat, vom sta în Lima 3 luni, motiv pentru care căutam o cameră/garsonieră pe care s-o închiriem pe toată această perioadă. Cred că de aici s-a creat confuzia cum că ne-am muta din nou la Lima.

În ce privește locul unde vom sta, încă nu avem nimic concret până acum. Am vorbit cu mai multe persoane, ar exista unele posibilități și unii dintre colegii nostri continuă să caute pentru noi. Rugați-vă să găsim ceva în timp util, pentru că, vrând-nevrând, trebuie să ajungem în Lima. De asemenea, am solicitat ca să putem zbura cu avionul armatei, care ar trebui să ajungă la sfârșitul lunii în Atalaya, însă totul depinde de primar. Rugați-vă și pentru acest aspect, ca Dumnezeu să ne dea trecere în fața lui și să avem undă verde.

Vă suntem recunoscători pentru toată susținerea pe care ne-o oferiți, luptând alături de noi, întristându-vă sau bucurându-vă împreună cu noi, toate acestea de dragul Lui și al nostru. Ne simțim binecuvântați și onorați să vă știm alături, drept pentru care nu încetăm să aducem mulțumiri Tatălui pentru voi.

Cu prețuire,

Liviu și Amalia Acatrinei

Familia Acatrinei este membră a Bisericii Creştine după Evanghelie, nr. 4 din Iaşi. Au plecat în Peru pe termen lung în anul 2007 şi şi-au început lucrarea în tribul Asheninka, alături de familia Dumitru, tot misionari români. Sunt implicaţi în lucrarea de plantare de biserici a misiunii Segadores şi scopul lor este să ducă Evanghelia celor care nu au avut niciodată posibilitatea să audă despre Dumnezeu.

liviu_aca@yahoo.com
amy11_grace@yahoo.com
Dacă doriţi să susţineţi şi financiar lucrarea familiei Acatrinei în Peru sunt deschise următoarele conturi:

RON RO78BRDE240SV68334902400
USD RO46BRDE240SV75299172400
EUR RO22ERDE240SV87247142400

BRD, Agenţia Dimitrie Mangeron, Şos. Naţională, nr.55, Iaşi

Vezi şi celelalte scrisori misionare în pagina:

Puls misionar român