Drama lui Dashrath Manjhi, un muncitor sărac din India, a început în anul 1959, când soția sa, Falguni, a murit.
Femeia a fost implicată într-un accident și nu a putut primi îngrijiri medicale la timp din cauză că doctorul din satul vecin a trebuit să traverseze un munte ca să ajungă la ea. Când acesta a terminat de parcurs drumul de 55 de kilometri, pentru Falguni nu se mai putea face nimic.
Devastat de pierderea suferită, Dashrath a jurat la căpătâiul soției sale că nici o persoană nu va mai suferi din acest motiv. Astfel, în 1960, indianul s-a apucat să sape în munte pentru a face un culoar care să fie folosit de oameni drept cale de acces, ignorându-i pe cei care îi tot spuneau că e nebun.
Folosind doar o daltă și un ciocan, bărbatul a cioplit zi și noapte, iar după 22 de ani de muncă a reușit să termine culoarul ce străbate muntele și a scurtat astfel drumul până în satul vecin la doar 15 kilometri. –foto-
Povestea lui Dashrath Manjhi, care a murit în 2007, la vârsta de 73 de ani, i-a inspirat nu doar pe cunoscuții acestuia, ci și pe producătorii de la Bollywood. Astfel, a fost lansat un film inspirat din frumoasa lecție de devotament.
“Oamenii au crezut că este nebun, însă am mers la fata locului, iar când am văzut muntele și drumul săpat am știut că trebuie să spun povestea lui”, a declarat producătorul Ketan Meht.
Tu ce vei lăsa în urmă?
Vei renunța să lupți cu muntele de necazuri sau îți vei croi un drum prin el? Vei lăsa necazul să te doboare, să te tragă lângă drum sau vei cere ajutorul lui Dumnezeu pentru ca genunchii noștri să fie întăriți si să pășim împreună pe Calea lui Dumnezeu?
Știu că ești la capătul puterii si nu ai resurse, dar nu ce ții în inimă e cheia biruinței, ci ceea ce ai în inimă. Hristos în noi, nădejdea slavei, iată biruința.
Sunt conștient că necazul e mare cât un munte, dar înălțimea lui Hristos, puterea Sa e mai mare decât a necazului.
Să ne ridicăm si să pășim cu Hristos pe drum.
Ne rugăm si postim si azi, pentru putere dumnezeiască, pentru întărirea noastră.
Cerem ca Dumnezeu să ne ajute să croim cărări drepte cu picioarele noastre, să alergăm cu stăruință în alergarea credinței.
Doamne, dă-ne biruință, te rugăm!
Florin Ianovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.