Aș vrea să mă rog ca Samuel, până la ultima
suflare. Ultima acțiune descrisă de Biblie despre Samuel a fost aceea în care
conducea un grup de oameni care se rugau, el era în fruntea lor. Saul a venit
să-l omoare, dar a fost cuprins de Duhul Sfânt și a uitat de ce venise acolo,
mai mult de atât a fost și umilit, plecând gol și descoperit pentru că înaintea
lui Dumnezeu nu poți ascunde nimic, mai ales ura. Rugăciunea e arma mea, stinge răul și aprinde
binele întotdeauna.
Aș vrea să ascult vocea Domnului până în acea zi și
clipă când urehile mele vor auzi doar vocea Lui și nicio altă voce de pe
pământul acesta. Ultimile sunete auzite cu aceste urechi de carne aș
vrea să fie vocea Lui, cum Moise a auzit doar vocea Lui înainte de a pleca
Acasă. Dumnezeu i-a vorbit și apoi L-a luat.
Aș vrea să predic Cuvântul lui Dumnezeu și să
chem oamenii la pocăința autentică ca Iosua, până în ultima clipă. Ultima
acțiune a lui Iosua a fost aceea de a-și chema poporul sincer la Dumnezeu. Nu
i-a periat, ci le-a zis răspicat: “Scoateți dumnezeii strâini dintre voi!” Știa
că sunt acolo, cum și noi știm că în Bisericile noastre oamenii ascund vicii și
păcate, dar uneori tăcem. Nu aș vrea să tac cum nici Iosua nu a tăcut.
Aș vrea să iubesc ca Isus, până în ultima clipă,
până pe crucea pe care am primit-o și eu la rândul meu. Pentru că fiecare avem
o cruce mai mică sau mai mare, e crucea răstignirii urii, egoismului, invidiei,
bârfei, zgârceniei și a tuturor celorlalte rele. Până acolo vreau să iubesc,
până la moartea mea și până la învierea lui Cristos în mine, adică veșnic.
Cu prețuire,
Toni Berbece
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.