“Caci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frica”…
“Nu te teme!” Se face mult caz si se foloseste foarte usor aceasta expresie biblica. De obicei o atasam la temerile nostre despre finante, sanatate, viitor, efectul situatiei politice si economice…. Totusi toate aceste aspecte se relationeaza inca la lumea noastra mica…
Este bine dar nu intru totul…
Este ca si cum Dumnezeu ne-ar da un cec in alb pe care noi numai trebuie acum sa-l umplem cu ce vrem noi si gata: Nici o frica, apuc, iau, pretind ce-mi trebuie ca doar… “fara frica!”…
“Nu te teme”-le pe care Dumnezeu il are in vedere are de a face cu consecinta slujirii noastre pentru El, cu o insarcinare, o misiune pe care El ne-a incredintat-o. “Nu te teme” are de aface cu orice tu vei putea sa intampini sau sa suferi datorita chemarii si slujbei pe care El ti-a incredintat-o.
Lui Iosua Ingerul i-a spus “Nu te teme!” inainte de a I se incredinta marea responsabilitate de a cucerii Canaanul recunoscut pentru uriasii Nefilim care locuiau acolo. Lui Ghedeon, i-a fost adresata aceeasi incurajare inainte de a fi trimis cu o mana de oameni sa cuceresca o intreaga armata. Moise a primit aceeasi porunca atunci cand se indoia de propriile sale abilitati de oratorie si conducere. David a stat fara teama in fata unui munte de Goliat care hulea numele Dumnezeului sau stiind ca el este chemat sa “ia aceasta ocara de deasupra lui Israel”. Daniel si prietenii lui au stat neclintiti in fata imparatului cand au fost amenintat cu moartea si cu groapa leilor pentru ca si-au inteles bine chemarea lor la a sluji fara compromis idolatric Dumnezeul lor in captivitate. Neemia si-a incurajat poporul cu un “nu va temeti” motivat de slujba zidirii zidului Ierusalimului. Pavel si Petru au ramas statornici in fata calailor care isi ascuteau lamele care aveau sa ii decapiteze. Timotei a fost indemnat cu gura de moarte de catre acelasi Pavel sa ramana fara frica in fata unor enoriasi care cereau mesaje motivationale, inspirationale care sa le gadile urechile si nu mesajul Evangeliei care avea menirea ”să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire”… 2 Timotei 3:16
“Nu te teme!” Cand fac aceasta afirmatie ma gandesc la fratii nostri crestini lasati fara adapost in Siria, Irak si prin tarile unde sunt persecutati, mai repede decat sa ma gandesc la a nu-mi fi frica pentru finantele mele (mi se pare chiar o obraznicie sa predic acesta versiune a prosperitatii evangheliei europenilor cand stiu cum altii sufera pe seama acestei lipse…), ma gandesc la vietile noastre timide cand este vorba sa stam pentru credinta in Dumnezeu, sa stam pentru cei napastuiti, pentru cei fara de aparare ucisi in pantece inca inainte sa poate sa ia prima lor gura de aer neputand astfel nici sa mai produca primul lor scancet de durere, pentru mamele lasate fare de copii si copii rupti de la parinti chiar de catre institutiile insarcinate sa-I ocroteasca…
Noi strigam tare: “Fara frica!” dar ne este teama sa infruntam propriul pacat in viata noastra si in societate, sa stam pentru onoarea lui Dumnezeu ca David de odinioara, sa ne pierdem vietile pentru El, sa ne lepadam de noi insine si sa ne luam crucea…
Isus ne-a spus noua si ucenicilor: “nu va temeti” si apoi ne-a dat un duh nou, “nu de frica ci de putere” 2 Timotei 1:7.
Cand Pavel a afirmat prima data ca “Dumnezeu nu ne-a dat un duh de robie ca sa mai avem frica” Romani 8:15 a facut-o in cunostiinta de cauza pentru crestinii “care erau socotiti ca niste oi de taiat” (Romani 8:36) datorita credintei lor in Dumnezeu. A doua oara acelasi Pavel a folosit aceasi incurajare “Nu te teme!”, chiar inainte de a pasa stafeta lui Timotei, spunandu-I “nu-ti fie rusine, ci sufera impreuna cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu” 2 Timotei 1:8” pentru ca stia ca ispita era exact aceasta… de a te sfii, de a nu indraznii in fata suferintei care vine odata cu Evanghelia….
“Nu te teme!”
Indatorat Lui,
Daniel Miheț
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.