Tragediile unor români aflați în state nordice, cărora în baza unor motive absolut ridicole le-au fost luați copiii de către autorități, au provocat un veritabil șoc în opinia publică de la noi.
Este suficient dacă pomenim doar despre cazurile „Bodnariu” și „Smicală”. În primul, cei cinci copii ai familiei Botnariu au fost preluați în custodia statului norvegian, de către celebrul Barnevernet, sub acuzația mincinoasă că părinții ar fi folosit violența împotriva lor.
În al doilea caz, doi copii ai doctoriței românce Camelia Smicală au fost confiscați de statul finlandez, apoi despărțiți unul de celălalt, și internați în instituții diferite. Motivul?
După ce a divorțat din cauza violențelor la care era supusă, și ea, și copii, autoritățile finlandeze i-au imputat doctoriței că își iubește prea mult copiii, ceea ce ar duce la îndepărtarea lor de tată.
Cea mai mare nedumerire pe care o au românii față de aceste infiorătoare drame, este una legată de drumul pe care o apucă aceste țări, unele despre care ei știau că se află în avangarda civilizației. Nu ar mai fi atât de mirați, dacă ar ști că țările din această parte a lumii au o veche tradiție în a-și bate joc de ceea ce alte popoare au mai sfânt, copiii.
Continuarea pe www.evz.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.