Tony Berbece 🔴 Înecat cu pâine sau cum ni se închide gura

M-a sunat mama într-o dimineață să-mi spună că m-a visat că mă înecam cu pâine, iar ea striga după ajutor la tata. M-a pus pe gânduri visul, știam că sunt într-un pericol, dar nu știam de care. M-am rugat Domnului să-mi dea înțelepciune mie sau altuia să-mi interpreteze visul. Interpretarea a venit prin bunica mea care imediat cum l-a auzit a zis aproape pe nerăsuflate: “Vezi că cineva vrea să-ți bage pumnul în gură să nu mai iasă pâine vieții pe gura ta!”

Am rămas șocat. Niciodată nu m-am gândit că noi ca și creștini ne putem “îneca” cu pâinea vieții pe care nu o lăsăm să iasă pe gurile noastre. Știm din Scriptură că Hristos e pâinea vieții, iar dacă noi nu-L vestim, pâinea rămâne în gâturile noastre, cuvintele despre El nerostite ne rămân pe gât sufocând în noi treptat dorința de a-L proclama. Azi tăcem un pic, mâine mai mult până murim de sufocare. Oare câți creștini au murit astfel?

Pavel îi punea mereu pe creștini să se roage pentru el ca al Domnului cuvânt, care îi ieșea pe gură, să nu fie oprit, să nu fie împiedicat de Satana, care cu asta se ocupă. Pentru că știm bine, credința vine în urma auzirii Cuvântului.

Murim “sufocați” spiritual pentru că Satana ne bagă pumnul pe gât, iar noi îl lăsăm. Ne bagă pumnul pe gât prin următoarele vorbe: “De ce judeci? De ce scoți mereu mizeria în evidență, mizeria lumii (și Hristos și Apostolii au făcut-o, pentru că asta face lumina)?” Uneori Satana nu e așa de subtil și te face în fel și chip căutând să-ți ia curajul. Slăbești astfel și vocea care trebuia să fie fermă și clară împotriva păcatului, rămâne doar o voce timidă și slabă.

Între timp Facebook-ul mi-a luat la puricat toate articolele și mi-a șters câteva din cauza corectitudinii politice. Câteva foarte relevante despre schimbarea de sex, pericolul desfrânării și altele de genul. Am primit de la ei block cateva zile. Dar nu pot ei inchide gura lui Hristos care vorbeste prin Biserica Lui, nu au închis-o secole de arderi pe rug și aruncarea la lei în arene, nu o vor putea face nici acum.

Eu m-am hotărât cât voi trăi să nu las pe nimeni să mă înece cu pâinea vieții care iese pe gura mea. Nu voi păstra niciun cuvânt al vieții pe care trebuie să-l rostesc. Fă și tu o promisiunea lui Hristos și El te va ajuta să o ții. El are nevoie de voci. Vrei să fii una?

Cu prețuire, Toni Berbece