Observ tot mai adesea cum în numele toleranței, avatarii unei ideologii reprobabile nu fac altceva decât să îngrădească libertățile celor mulți. Dictatura corectitudinii politice începe să devină normă, în vreme ce poliția gandirii și-a găsit inclusiv parteneri instituționali. Aflăm de curând că CNCD și-a extins aria de manifestare dincolo de cenzura cu care se îndeletnicește în spațiul public, asumându-și rolul de curea de transmisie a propagandei neomarxiste în școlile românești.
Este absolut regretabil că trebuie să trecem prin acest deșert ideologic în care evidența, adevărurile firești, trebuiesc reacreditate. Avertismentul biblic (nu că aș putea vreodată să pun la îndoială ce scrie Biblia), conform căruia vom pierde înțelepciunea și abilitatea distingerii între bine și rău pare să capete sens astăzi mai mult ca niciodată. Dictonul marxist conform căruia religia ar fi opiul popoarelor m-a revoltat teribil, dar la fel de preocupat sunt de faptul că marximul/neomarximul începe să devină opiul intelectualității de rit nou.
Este foarte periculos să lăsam aceste teze care promovează la scenă deschisă dizolvarea conceptului de familie, îndepărtarea individului de credință ca formă de emancipare, sau anatemizarea oricăror sentimente patriotice să zburde nestigherite în societatea românească. Ba mai mult decât atât, am ajuns să plătim din bani publici o instituție publică, precum CNCD, care pare desprinsă dintr-o distopie orwelliană. Această anomalie instituțională trebuie să dispară de îndată. Promovarea agresivă și fără discernământ a unei ideologii insidioase camuflate în valori și principii pseudo-liberale va conduce la reacții dure din partea societății, al cărui mecanism de autoreglare nu poate fi anihilat. Este de ajuns să realizăm un inventar succint al curentelor populiste și eurosceptice din Europa zilelor noastre pentru a înțelege că asaltul ideologic demarat va genera efectul contrar. Nu pot vedea o Românie modernă împlinindu-se în afara Uniunii Europene și a NATO, însă tocmai de aceea este important să nu lăsăm tot soiul de dogme patologice să împieteze parcursul firesc al națiunii române pe calea occidentalizării. Țara noastră trebuie sprijinită să se dezvolte conservându-și zestrea identitară pentru ca România nu este o entitate fără chip căutând numai să se adape din bugetul Uniunii Europene, ci este o națiune vie, vibrantă care are multe de dăruit și arătat în acest mozaic al națiunilor.
Sper să ne recăpătăm echilibrul și generozitatea sacrificate pe câmpul de luptă ideologic în contextul referendumului de acum două săptămâni. Să reflectăm onest, să asimilăm lecțiile învățate și să mergem mai departe împreună.
Gabriel Leș
Vezi și alte articole publicate aici despre:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.