Un eveniment mai
putin obișnuit a avut loc recent (3 Octombrie) în Varșovia și principalele orașe
din Polonia. A fost un eveniment mediatizat de elita mediatică de stânga de
peste ocean (gen Washington Post) și mai puțin, în presa autohtonă.
Despre ce este vorba? Este vorba despre manifestațiile împotriva interzicerii
totale a avorturilor în Polonia, țară unde Biserica Catolică are o influență
majoră și care este condusă de un guvern de dreapta. Potrivit presei liberale,
aproximativ 6 milioane de femei au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva
intenției guvernului de a înăspri legile anti-avort. Multe au fost îmbrăcate în
negru, de aceea, ziua acestor manifestații a fost numită și „Lunea neagră”.
Paralel, au avut loc manifestații împotriva avorturilor, femeile participante
fiind îmbrăcate în alb. Deși aceeași presă liberală susține faptul că Polonia
ar avea printre cele mai restrictive legi anti-avort, o privire sumară a unei
hărți globale care arată situația statelor unde avortul este interzis sau
permis în anumite situatii (caz de viol, incest, sau când viața mamei sau fetusului
sunt amenințate), atestă faptul că pozitia Poloniei este împărtășită de alte 70
de state la nivel global. În UE, Malta si Irlanda au o legislație și mai
restrictivă. Însă, mass media arată cu degetul înspre Biserica Catolică ca
fiind principalul vinovat pentru o legislatie atât de „anacronică” în Polonia.
În ce privește acest subiect, putem spune cu „aleasă
mândrie patriotică” faptul că Romania este extrem de „progresistă”. Una din
primele legi (dacă nu chiar prima!) a primului guvern post-decembrist a fost
legalizarea avortului la cerere. De atunci încolo, s-a dat mână liberă uciderii
în masă a copiilor nenăscuți. Un adevărat genocid a urmat, când aproape o altă
Românie a fost distrusă înainte de a avea măcar o singură șansă la viață! Și
asta, în timp de biserica majoritară (BOR) și alte culte au tăcut și nu și-au ridicat
glasul în protest.
Nu voi intra aici
într-o discuție despre etica legată de avort. Este un subiect delicat, cu multe
complicații și implicații, dincolo de limitele acestui articol. Întrebarea
este: „Cine ne dă nouă dreptul să luăm viața unei alte ființe umane ca noi, a
unei ființe care nu are posibilitatea să se apere și care este vulnerabilă în
fața scalpelului sau forcepsului? Cine
decide care viață este mai valoroasă: a mamei sau a copilului?
Sunt întrebări dureroase, dar mă tem ca unul din
motivele principale pentru care se recurge la avort este că reprezintă o
modalitate facilă pentru a scăpa de “complicațiile” rezultate dintr-un stil de
viață hedonist, iubitor de plăceri și în care copiii sunt văzuți o povară , nu
o binecuvântare. În final, numai Dumnezeu, Creatorul și Dătătorul vieții, este
Singurul care îi poate pune capăt. În fața Lui se va pleca orice genunchi și
toți vor da socoteală de faptele lor: și medicul cu mâinile pline de sânge, și
cuplul care recurge la avort, și eu și tu.
Pastor Marius Birgean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.