Halloween-ul, ştiu
cam toţi orăşenii şi sătenii acuş, e sărbătoarea aia irlandeză, în care unul
Jack, umblă cu dovleacul bâjbâind prin întuneric. Se zice că Jack Zgârcitul,
după ce a păcălit de două ori pe Scaraoţki, pe dracu cel mare, n-a mai încăput
nici în iad nici în Rai. Şi Satana, i-a dat un dovleac în mână să umble
haihui prin întuneric! Ciudată poveste. Cu final neînţeles. Pentru mine, pentru
dvs...
Paradoxul e că sărbătoarea dovleacului cu cap
de mort bântuie România. De la profesori şi actori, politicieni şi
educatoare de grădiniţă, până pe uliţele satelor din creierii munţilor, pruncii
noştrii au învăţat să colinde cu dovleacul aprins. Adică în numele Satanei.
Colindă ca de Crăciun, dar nu cu traiste de covrigi, şi nici cu vestea bună că
s-a născut Mesia, ci îmbrăcaţi în haine de drac! Mascaţi, cu sânge fals pe
obrajii lucioşi, cu coarne ca ăia răii - dar şi cu cruciuliţe la gât, cu
cearşafuri albe peste trup - ca stafiile, bufniţe, vârcolaci, huhurezi sau
vampiri, tinerii se dau malefici. Şi devin. Se cred Merlin, sau nu ştiu ce mama Omida. "Noi suntem vrăjitoare
bune, dle profesor", a strigat o "diavoliţă" de liceu ce venea
spre mine cu… coasa (de carton, e drept). Nu ştiam că se poate şi vrăjitori
buni. Adică şi draci cumsecade...
Intrând la Diverta să-mi cumpăr o carte, am rămas uimit să constat că pe un raft, pe
lângă prostioarele vrăjitorului Harry Potter erau şi manuale de magie, cartea
neagră a vrăjitoriei, textele lui satana, şi alte chestiuni malefice. Cărţoaie
groase de sute de mii sau milioane de lei vechi.
Atenţie, pentru copii!!!
La Târgovişte, am văzut într-o
cofetărie tot felul de măşti, de coarne, de ochelari, de turbane şi nu mai ştiu
ce aiureli, cică pentru haloween-ul copiilor.
La liceu, un prieten al meu – profesor de religie, n-a putut să estompeze distracţia dovleciştilor, deoarece o profesoară
i-a sugerat să fie blând, "să nu distrugă de tot haloween-ul". Mi-a
spus la telefon că parcă publicul i-a disipat entuziasmul şi că a simţit o
apăsare diabolică în timp ce vorbea.
Impinşi spre divertisment macabru - chiar de către profesori sau părinţi (?!),
tinerii noştrii se joacă cu magia. Cu drăcia. Se cred vrăjitori şi se comportă
ca ei. Dansează ca zombi (oameni fără suflet) şi spun Abracadabra la dovlecii
cu limbi ascuţite de foc şi ochi de piraţi.
Pentru ei horror e ceva delicios. Iar viaţa, succesul, cred că e ceva de hocus
pocus... Faci o vrajă, baţi din baghetă şi vei fi the best! O să ai all
inclusive!
Am spus unor profesori (şi
tuturor elevilor), că atunci când permiţi ca tinerii să se-mbrace în
pisica neagră, în Dracula, în Necuratu' sau vrăjitoarea din Albă ca Zăpada, nu
mai poţi avea pretenţii să fie cuminţi la ore. Să fie corecţi, să fie morali.
Să nu fure, să nu jefuiască, să nu violeze. Să nu ucidă cu sânge rece. Fiind o zi mici fantome, mici vampiri ori little dracula, pruncii îşi vor lua
apoi rolurile în serios. Iar unii, şi le-au luat deja!
O colegă de-a mea, profesoară de
Istorie, mi-a spus la telefon, că în blocul ei umblă copii cu Haloween-ul.
Troznesc, ţipă. scot sunete diabolice, fac ca stafiile, ca huhurezii. Amuzament cu dulceaţă
de scârbă. Ceea ce mi-e teamă fraţilor, este ca nu cumva copiii din România să
devină ca cei din America, unde în urma unei întrebări pe stradă "ce le-ar
place cel mai mult să facă de Haloween?", 85 %
dintre ei au răspuns "să omorâm un om"! Mă tem, că dacă azi copiii
colindă cu Haloween-ul prin blocuri, mâine la Ştirile de la ora 5, să n-azim
că-n urma promenadei drăceşti, au murit părinţii sugrumaţi în case! Aşa, de...
divertisment.
După colindul de Crăciun ajungi la ieslea Lui Isus Hristos, după bântuiala
de Haloween ai şansa să ajungi în coarnele lu' Satan.
Fugi de dovleac! Dinţii săi fac
răni ce nu se mai vindecă!
Nicolae Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.