Citeşte şi:
† Viorel Iuga — Misiune în Cuba
† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (1)
† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (2)
† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (3)
† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (4)
† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (5)
† Viorel Iuga — Note de misiune în Cuba (6)
Duminică dimineaţa
la ora 7.30 am servit micul dejun cu păstorul ce se ocupă de latura muzicală.
Ei au 3 fete şi locuiesc la biserică. Ştie puţină engleză, aşa că am putut să
ne înţelegem puţin. După ce am servit micul dejun am mers la închinarea din
biserică.
Aici, la „El Calvario” au 2 servicii. Primul începe la ora 9 şi al
doilea la 11.30. Încep cu un bun venit, îi prezintă pe cei care sărbătoresc
ceva în săptămâna respectivă şi apoi urmează un timp de laudă şi închinare.
Urmează colecta şi apoi predica. Înainte de predică copii merg la grupele de
studiu. După predică se împart pe clase de studiu biblic. De la 11.30 urmează
al doilea serviciu, cu aceleaşi cântări, acelaşi mesaaj, dar cu alţi oamenii.
La prânz am servit masa în familia păstorului. Am discutat despre lucrarea din
Havana şi din Cuba de vest. Au multe oportunităţi şi multe provocări. Havana
are acum aproape 3 milioane de locuitori. Mulţi fraţi şi cubanezi din partea de
Est vin înspre Havana. Aici sunt fraţi buni, dar inima mea este legată parcă
mai mult de cei din Est. Acolo sărăcia este mai mare, nevoile sunt mai multe,
dar parcă şi inima lor este mai caldă pentru Cristos. Seara ne-am pregătit
bagajele pentru plecarea înspre casă.
Luni dimineaţa devreme a venit şoferul şi ne-a dus la Varadero.
Pentru că este staţiunea cu care se mândresc şi pentru că avionul nostru era
doar seara, am vrut să o vedem. Pentru cubanezi, staţiunea este o lume total
diferită, o lume în care cei mai mulţi nu pot intra. De fapt, până în urmă cu
câţiva ani, cubanezii nici nu aveau voie să intre într-un hotel care era
rezervat doar turiştilor. Am plecat spre staţiune şi ne-am bucurat de ceea ce
am putut vedea pe drum. Este adevărat, pentru cubanezi este o altă lume, dar să
nu vă imaginaţi că este chiar ceva super frumos. Nu am fost în hotel, dar pe
plajă este destul de multă mizerie. Cred că aici era bine pentru ruşii care
veneau de la căldură şi dacă aveau mâncare şi băutură nu îi prea interesa
altceva. Sigur preţurile, foarte mari şi pentru noi.
După masă, am plecat spre
Havana şi înainte de a pleca la aeroport ne-am întâlnit cu Victor Gonzales care
este responsabilul cu misiunea. Pentru că în perioada respectivă a fost plecat
în Costa Rica am discutat puţin despre ceea ce am reuşit să facem şi ce
intenţionăm să facem în Cuba. A fost tare bucuros, dar când a auzit că zburăm
cu Cubana, ne-a spus că suntem oameni ai credinţei.
Seara ne-am dus la
aeroport. Lume multă, informaţii puţine, cozi lungi de tot şi multă gălăgie. Am
stat la coada care se mişca foarte încet şi când am ajuns la ghişeu i-au spus
resepectivului că noi avem locurile pe rândul 7. Este singurul rând unde îmi
încap şi mie picioarele ca să stau cât de cât bine. El mi-a spus că nu avem pe
rândul 7 deoarece am fost mutaţi pe alt rând. Cu toate că îmi făcusem
rezervarea înainte, mă aşteptam la aşa ceva. În final, pentru că nu m-am lăsat
bătut, ne-au dat 2 locuri pe rândul unde puteam să stau şi eu.
Am predat deci
bagajele, am plătit taxa de aeroport şi ne-am îndreptat spre poliţia de
frontieră. Chiar dacă este vorba de familie, la ei nu se poate discuta decât cu
o singură persoană. Am lăsat-o pe Didina prima şi poliţista de acolo s-a încurcat.
Nu cred că a mai văzut în viaţa ei viză religioasă. A trimis-o pe Didina lângă
mine şi a chemat-o pe şefa. Acolo şefii sunt mulţi şi importanţi. În final,
după ce s-au lămurit despre ce este vorba, ne-au lăsat să trecem şi am mers
spre avion. Sigur, am plecat cu întârziere, dar cu ajutorul Domnului după un
drum lung, am ajuns la Madrid.
Ne-a aşteptat o familie şi ne-au dus la locul de
cazare. Apoi, seara ne-am dus la adunare şi după aceea la masă. Ne-am culcat
după ora 12 noaptea şi ne-am trezit pe la 11 Am deoarece a sunat telefonul
Didinei… Pentru că avionul spre casă zboară doar sâmbătă, vom petrece ceva timp
cu fraţii de aici şi sperăm cu ajutorul Domnului sâmbătă seara să fim acasă…
Viorel Iuga
.jpg)
