sâmbătă, 31 ianuarie 2015

Pastor Petru Lascău - Toronto Blessing: Mărturii


Vezi și:


Voi reda câteva mărturii ale unora care au experimentat Toronto Blessing, în speranța că ele vor aduce mai multă lumină asupra acestui fenomen. Din miile de mărturii, am ales câteva din cele „pozitive”, deci povestite de cei care văd manifestările de la Toronto Blessing de la Dumnezeu, cât și câteva din partea scepticilor, sau „fariseiilor” cum îi numesc liderii acestei mișcări pe toți cei ce nu acceptă lucrarea de la Toronto.
Ofensat de titlul de „fariseu”, un creștin pe nume Geoff, scrie publicației bilunareThe Toronto Blessing Scrolls: „Nu am multe de spus de Toronto Blessing. Am însă un comentariu asupra folosirii constante a cuvântului „farisei”. Este un termen încărcat de contradicții confuze. De asemenea, mulți evrei l-ar găsi destul de lipsit de sensibilitate” (Greg Makeham, The Toronto Blessing Scrolls, septembrie-octombrie 1996, Dumincă 6 octombrie 1996, GROBINSO@drew.edu).
Răspunsul lui Greg Makehan, este de-adreptul violent: „Ah… ghici cine a folosit cuvântul „farisei” mai mult ca mine (și nu vorbesc de Rodney Howard-Browne!!). Cuvântul „farisei” (și este un plural) este menționat de 95 de ori în Noul Testament, cea mai mare parte în cele patru Eanghelii!! Știți că Isus i-a ofensat și pe evreii!!??? De exemplu….” (Greg Makeham, The Toronto Blessing Scrolls, septembrie-octombrie 1996) și urmează textul din Ioan 5:5-18.
Greg se simte îndreptățit să folosească termenul folosit de Isus, cu toate că știe că se adresează cu totul altui fel de audiență, decât cea a Domnului Isus.
Să începem cu un mic eseu publicat de același Toronto Blessing Scrolls, despre lucarea lui Tim Storey, aflat într-o vizită la Stockholm, în 8 septembrie 1996. Textul din care acesta a predicat a fost cel din Luca 5, porunca Domnului ca ucenicii să arunce mreaja în apele mai adânci.
„Pescarii au lucrat din greu toată noaptea dar n-au prins nimic. Acum un dulgher a început să le dea sfaturi cum să pescuiască. În mod natural părea o nebunie, dar ascultând de el au fost transferați în supranatural și au prins o mare mulțime de pești.”
Tim a povestit apoi cum a fost atunci când pentru prima oară Dumnezeu i-a spus să predice despre vindecare. Într-o întrunire era un om care umbla destul de greu cu niște cârje. Domnul i-a spus lui Tim – Ia-i cârjele și aruncă-le!

– Nu crezi că poți fi vindecat? l-a întrebat Tim.
– Nu, a spus el.
El i-a spus că este și mormon pe deasupra.
Acum, fiți atenți! Omul nu credea – Tim nu credea – audiența din sală nu credea – și mormonul stătea în fața lui într-o condiție deosebit de proastă.
Domnul i-a spus – Aruncă cârjele cât colo!
Pentru că Domnul a spus-o, Tim a aruncat cârjele peste paltformă – uulp!
Și omul a sărit, a început să fugă, complet vindecat!
Acesta a fost începutul lucrării de vindecare a lui Tim Storey.

În întrunirea noastră de azi, Tim s-a rugat pentru oameni, luîndu-i pe platformă. Duhul Sfânt s-a coborât cu multă putere. Tim arăta cu degetul făcea cu mâna sau bătea din palme – ca loviți de un curent electric oamenii cădeau la pământ cu „viteza luminii”. În cele mai multe cazuri, Tim nu se atingea de nimeni – o putere invizibilă însă se atingea de mulți – mulți din audiență încercau să înțeleagă cum se poate produce așa ceva. Tim spunea – nu încercați să înțelegeți – este supranatural.
O femeia care s-a ridicat de la pământ a fost întrebată: Ce ai simțit?

– Nu înțeleg, a răspuns ea. A simțit o stare de totală fericire.
– Nu eu sunt acela care fac astfel de lucruri, a spus Tim, în timp ce umbla pe aleea dintre băncile localului și înapoi spre platformă unde stătea o altă persoană.
– Iată! a spus Tim și persoana aceea era la pământ.

Unora le era frică și Domnul a văzut lucrul acesta. Nu este necesar să cazi, a spus Tim persoanei respective. Poți primi puterea Duhului Sfânt stând și în picioare. Și așa s-a întâmplat.

Puțin mai târziu, un râs a izbucnit în mijlocul participanțlor, binecuvântarea plină de grație a Tatălui nostru era evident prezentă între noi.
În încheiere, Tim a invitat oamenii să-L primească pe Isus și cei ce au alunecat de la credință să vină din nou la El. Mulți au venit în față… unii direct din întuneric.
Secerișul este gata!” (The Toronto Blessing Scrolls, septembrie-octombrie 1996, etxtlz@kk.ericsson.se).

Florin Ianovici: Fraților mei

Filipeni 4:1 "De aceea, preaiubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi cununa mea, rămâneţi astfel tari în Domnul, preaiubiţilor!"
Nimeni nu a fost interesat să stea de vorbă cu Dina, omul care era cel mai lovit și rușinat din toată povestea cu prințul Sihemului (Geneza 34).
Uneori parcă și numele îți este predestinat amărăciunii și suferinței. Dina înseamnă judecată. Oare ce o fi gândit Leea, mama ei, când a ținut-o în brațe și a numit-o judecată?
Cum o fi crescut Dina alături de frații ei care purtau nume ca: fericire, noroc, vedeți fiu, ascultare, alipire, lăudat să fie Domnul? Poate a simțit, ca mulți dintre noi, că am aterizat pe un pământ ostil, într-o casă plină de războaie. Casa părintească nu e doar locul unde mănânci și dormi ci mai ales locul unde înveți dragostea și deprinzi știința de a trăi.
Naiva Dina a crezut că faptele prinților lumii sunt pe măsura vorbelor lor dulci. Când s-a trezit a aflat cu durere că prinții lumii vorbesc frumos și trăiesc urât. Și totuși Dumnezeu are soluția în nenorocire: harul lui tămăduitor. Tot Sihemul s-a convertit. Prințul Sihem și Dina puteau ajunge la altar. Dar frații au schimbat povestea: l-au trimis pe Sihem în mormânt și pe Dina au îmbrăcat-o cu o rochie pestriță.
Harul poate fi oprit și viața transformată în nenorocire atunci când frații sunt loviți de turbare: Geneza 49:7 "Blestemată să fie mânia lor, pentru că a fost prea turbată, şi furia lor, căci a fost prea sălbatică! Îi voi împărţi în Iacov şi-i voi risipi în Israel."
Harul poate fi oprit și viața transformată în nenorocire atunci când frații sunt vicleni: Geneza 34:13 "Fiii lui Iacov au răspuns şi au vorbit cu vicleşug lui Sihem şi tatălui său, Hamor, pentru că Sihem necinstise pe sora lor, Dina." Pănă la urmă a contat mai mult prada și bogățiile Sihemului decât inima sorei lor Dina.
Isus Hristos nu mai moare. Dar harul lui poate fi oprit când frații sunt turbați și vicleni. Cu Dina cine mai stă de vorbă?
Suntem chemați să fim bucurii și cunună pentru semeni și nu săbii care ucid.
Fraților, să nu nimicim harul!

† Adevărul.ro: Incendiu la o Biserică Penticostală din Suceava


Pompierii suceveni au intervenit pentru a stinge un incendiu izbucnit în clădirea veche a Bisericii Penticostale din Mitocu Dragomirnei. În incendiu au ars câteva bănci, aparatură electrică de sonorizare şi cărţi de rugăciune 
Un incendiu a avut loc ierii, în jurul amiezii, la Biserica Apostolică Penticostală din Mitocu Dragomirnei. La faţa locului s-au deplasat cadre de la Detaşamentele de Pompieri Suceava, care au constatat că focul a izbucnit în interiorul bisericii, în sala mare a clădirii vechi, chiar în locul în care sunt amplasate aparatele pentru sonorizare. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale cu apă şi spumă pentru stingerea focului. 

Citeste mai mult: adev.ro/nj002j

☉ Conferinţă pentru familii cu Pastor Dr. Ciprian Terinte la Botoşani


Tabără de engleză la Fundaţia România - Pro Culture


Ocazie unica pentru elevii de liceu bucuresteni de imbunatatire a limbii engleze cu vorbitori nativi din SUA. Tabara de zi de la centrul de instruire al Fundatiei Romania-Pro Culture din sectorul 6 (cartier Militari) din perioada 3-7 februarie orele 13-18. 

Programul include predare vocabular si idiomuri, literatura, grupuri mici de discutii cu vorbitori nativi, jocuri, scenete, petrecere americana. 

Tabara costa doar 25 de lei multumita sponsorilor. Inscrie-te aici: https://docs.google.com/

Seri de evanghelizare la Biserica Baptistă Betania Suceava

Sursa: AICI


Conferinţa Naţională Peniel CELEBRATE la Cluj-Napoca


Adi Mocan la Biserica Penticostală Betania Cluj-Napoca

Duminică, 1 feb. 2015, ora 18:00 avem bucuria de-a te invita la o seară specială de tineret organizată de departamentul de tineret al Bisericii Penticostale Betania din Cluj, în cadrul căreia mesajul biblic va fi transmis de pastorul Adi Mocan din Oradea. 

Vino! Cu siguranţă nu vei regreta!

Seri de evanghelizare la Biserica Penticostală din Mihai Bravu, județul Bihor

Sursa: AICI

vineri, 30 ianuarie 2015

Ziare.com: Iohannis a vorbit 3 ore cu Patriarhul Daniel: Ne bucurăm că arătaţi poporului importanţa rugăciunii


Presedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la Patriarhie, la slujba Sfintei Liturghii, oficiata de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la final, seful statului avand o intrevedere privata cu Patriarhul Romaniei, care a durat aproximativ trei ore.

Seful statului a sosit la Patriarhia Romana la ora 11.00, fiind insotit de consilierii prezidentiali Sergiu Nistor si Adrian Muraru.

El a asistat la intreaga Liturghie oficiata cu ocazia Sarbatorii Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur si care a fost oficiata de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

In cadrul slujbei, Patriarhul Daniel a transmis si un scurt mesaj, multumindu-i presedintelui Klaus Iohannis pentru onorarea invitatiei de a participa la acest eveniment.

"Lumea stie ca presedintele Romaniei este un crestin practicant, si asta nu de cand a devenit presedinte, ci dintotdeauna. Ne bucuram ca aratati poporului importanta rugaciunii. (..) Sarbatoarea aceasta ne ajuta pe toti care avem responsabilitati in conducere sa indemnam pe oameni la conlucrare, la comuniune", a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane in mesajul sau transmis credinciosilor.

Continuarea pe www.ziare.com

Laurenţiu Nica: Miracolul de la Fayetteville - S-ar putea întâmpla oare şi în România?


Laurenţiu Nica este un autor creştin, freelancer şi blogger.  

Este autorul a peste 150 de articole şi lucrări scrise pe diferite teme care cuprind tradiţia, religia, divorţul, închinarea bisericească, etica creştină, viaţa practică de creştin, şi continuă să scrie despre diferite subiecte care au devenit denaturate sau înţelese greşit în cadrul culturii bisericeşti române.


Zilele trecute citeam în CharismaNews despre un "miracol" care are loc la o întâlnire din localitatea Fayetteville din Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii, din perioada 5-7 ianuarie 2015, unde aproximativ 1.000 de pastori penticostali din majoritatea cultelor penticostale din America, alături de alţi lideri denominaţionali, o a doua de acest gen (cea anterioară ei a avut loc în Memphis, Tennessee pe 18 octombrie 1994); la prima întâlnire Părtăşia Penticostală a Americii de Nord, formată în mare parte din albi (Pentecostal Fellowship of North America, PFNA) a fost dizolvată şi o nouă organizaţie inclusivă a luat locul eiBisericile Penticostal Carismatice din America de Nord (Pentecostal Charismatic Churches of North America, PCCNA), care constă din membrii din rase multiple.

Iată cum descriu cei de la Faith News Network acest eveniment:

"În timp ce liderii penticostali din diferite rase şi denominaţii şi-au spălat unii altora picioarele, această întâlnire istorică a fost numită "Miracolul de la Memphis".

"Miracolul de la Fayetteville" a fost prima adunare auto-iniţiată de pastori penticostali şi lideri denominaţionali (cel puţin nouă grupuri penticostale au fost reprezentate) pentru un scop expres derugăciune. Găzduit de Northwood Temple (o Biserică Internaţională Penticostală Holiness) şi condus de coordonatori de rugăciune de la Church of God (Doug Small), International Pentecostal Holiness Church (Lou Shirley) şi cei de la Assemblies of God (John Maempa), sesiunile au început cu un număr limitat de muzică de laudă şi închinare care a decurs direct în rugăciunea concentrată condusă de reprezentanţii predeterminaţi de la părtăşiile prezente la această întâlnire.

Nu s-a strâns nici o colectă, nu s-a predicat nici o predică, şi nu s-a condus nici o sesiune de afacere. Accentul multidenominaţional a fost doar rugăciunea, ajutată fiind de scurtele devoţionale şi ghidări, cu delegaţi adunaţi în fiecare seară în jurul Mesei Domnului pentru Sfânta Comuniune. O parte importantă a întâlnirii a fost atunci când liderii de top din cadrul fiecărei părtăşii au fost puşi pereche pentru a pune mâinile unii peste alţii şi a se ruga unul pentru altul.

Delegaţii din cadrul fiecărui grup au fost rugaţi să stea în rugăciune cu liderii lor în timpul acestui proces. Liderii executivi, membrii comitetului de organizare, pastorii, învăţătorii şi evangheliştii - bărbaţi, femei şi minorităţi - toţi au condus sesiuni de rugăciune concentrate pe "unitatea Duhului în legătura păcii" (Efeseni 4:3)." (sublinierile din textul citat mai sus îmi aparţin, sursa aici)

După ce am citit materialul de mai sus, am căutat să văd despre ce MIRACOL era de fapt vorba. Unul dintre cei care comentau acest articol a spus că "Nu s-a strâns nici o colectă, nu s-a predicat nici o predică, şi nu s-a condus nici o sesiune de afacere" - acesta este într-adevăr un miracol! Alţii nu au putut vedea dincolo de acestă întâlnire a penticostalilor nici un fel de miracol.

Revenind la evenimentele care au loc în ţara noastră, în special în cadrul cultului penticostal (am scris cu litere mici pentru că îmi este ruşine să scriu cu litere mari) îmi dau seama că noi suntem aşa de departe de unde au ajuns fraţii noştri din America! Noi încă mai suntem la învăţăturile începătoare, încă mai avem dispute cu privire la purtarea de batic pe cap la femei, încă ne mai certăm cu privire la zeciuială şi la banii care se dau la bisericăsuntem până peste cap băgaţi în trăirea unui stil de viaţă duplicitar (deci suntem ipocriţi), şi vrem să vedem biserici pline, oameni mântuiţi şi raiul să fie doar pentru noi, nu? Nu doar atât, dar ţinem aşa de strâns la tradiţia muzicală din cadrul bisericii şi dacă cineva aduce un stil nou de muzică, sau dacă cineva cântă muzică de închinare şi laudă în biserică... ne simţim ofensaţi. Oamenii vin la bisericile penticostale ca la orice teatru şi în viaţa de dincolo de ziua de duminică trăiesc... tot o viaţă de teatru! Dacă unul din cultul penticostal face o predică la o altă biserică... este dat afară din cult şi "făcut cu ou şi cu oţet" de tot internetul pentru că a făcut cruce şi s-a închinat la icoane (asta da bătaie de joc din partea unui penticostal, ar zice unii!).

Minunea care a avut de fapt la Fayetteville este de fapt minunea unităţiiPsalmistul David a descris-o în 3 versete atât de pline de har:

"Iată ce bine și ce plăcut este când frații locuiesc împreună în armonie! Este ca untdelemnul de preț pe creștetul capului, coborând pe barbă, pe barba lui Aaron, coborând pe marginea veșmintelor lui. Este ca roua Hermonului, ca roua coborând pe munții Sionului, căci acolo a poruncit Domnul binecuvântarea, viața veșnică." (Psalmul 133:1-3, NTR)

Acolo unde există unitate, există binecuvântarea lui Dumnezeu, şi acolo unde este unitate, curge şi vindecarea inter-relaţională, inter-denominaţională şi inter-familială!

Noi am făcut şi continuăm să facem lucrurile formal, urmăm sărbătorile, luăm Cina Domnului, ne spălăm pe picioare unii pe alţii (în loc să slujim unii la alţii) în bisericile penticostale, dar nu ne schimbăm deloc! Trăim şi continuăm să trăim în acelaşi stil de viaţă, şi nu producem nimic în jur decât slujbe plictisitoare şi suflete care merg în iad, pentru că noi îi întreţinem la biserică, nu îi chemăm pe oameni la unitate, pocăinţă, sfinţenieFiecare penticostal şi carismatic din România trebuie să îşi cunoască istoria şi moştenirea sa spirituală! Mişcarea Penticostală din România a apărut în urma unei treziri care a avut loc în anul 1906 pe strada Azusa Street din Los Angeles, Statele Unite ale Americii. Această trezire a început atunci când un grup de studenţi ai Bibliei au înţeles că Duhul Sfânt - care este Dumnezeu - şi darurile Sale sunt valabile şi pentru astăzi şi prin rugăciuneînchinare şi căutarea sfinţeniei au ajuns să atingă uşa care ulterior a deschis calea mişcării Penticostale din întreaga lume. Şi nu ne interesează ce au spus alţii despre aceasta pentru că ne interesează mai mult prezenţa lui Dumnezeu şi sfinţenia Lui să rămână cu noi!

A face acelaşi lucru astăzi este greu pentru cei din România pentru că ei s-au obişnuit să fie controlaţi de un sistem comunistAu slujit mulţi ca trădători de neam, de ţară şi de fraţi, şi încă mai slujesc cu mândrie anumite comunităţi penticostale din România. Ne este mai uşor să ne debarasăm de un "mădular bolnav" decât să-l tratăm; am uitat ce înseamnă să trăim în frică de Domnul şi să fim oameni care urmăresc pacea, unitatea şi pe Însuşi Dumnezeu. Atâta timp cât noi privim aparenţele ("Nu s-a strâns nici o colectă, nu s-a predicat nici o predică, şi nu s-a condus nici o sesiune de afacere"....), vom spune şi noi că aceasta ar fi minunea de la Fayetteville. Însă minunea şi miracolul adevărat este ca noi să fim uniţi, să căutăm cu toţi pe Domnul, să ne iubim cu toţi ca fraţi şi să slujim unii altora prin rugăciune - este unul din lucrurile care ne uneşte - şi rugăciunea este una din practicile Mântuitorului Nostru Isus HristosÎn loc să ne rugăm la Maria, mai bine ne-am ruga cum s-a rugat Maria! Maria a fost cu cei 120 în camera de sus din Faptele Apostolilor; ea a fost printre cei despre care doctorul Luca a mărturisit că Duhul Sfânt s-a coborât peste ei şi nişte limbi ca de foc s-au văzut peste fiecare dintre ei. Acolo a fost primul Pentecost! Ei toţi au fost în unitate şi se rugau lui Dumnezeu prin Isus Hristos! Nici unul dintre cei de acolo nu s-a rugat şi nu s-a închinat înaintea Mariei! De ce nu au văzut cei din biserica catolică acest adevăr atât de relevant? Dacă ne-am fi deschis cu toţii ochii mai devreme, cu certitudine că Miracolul de la Fayetteville nu ar fi avut loc în ianuarie 2015 în America, ci ar fi avut loc în fiecare cămin unde este chemat prin rugăciune Numele lui Dumnezeu, fie că ne numim penticostalicarismatici sau alt tip de denominaţie.

Articol preluat cu permisiunea autorului de aici: www.crestinismtrait.blogspot.ro

Biserica pe ritmuri de hip-hop

hip-hop
Studiile intreprinse de un Institut de cercetare au aratat ca americanii cu varsta cuprinsa intre 18 – 29 de ani sunt de obicei mai putin inclinati spre viata religioasa decat generatiile mai vechi.
Pastorul Quinn Rodgers a luat o masura prin care el spera, sa schimbe aceasta atitudine de indiferenta fata de religie a tinerilor. In acest sens el a deschis recent o biserica numita Hip-Hop „Generation One”.
Biserica infiinţata la Huntersville, Carolina de Nord nu va avea un cor traditional, deoarece Rodgers crede ca este nevoie de o abordare noua care sa atraga tineretul. „Vom incerca sa aducem ceva nou in biserica, pentru a-i atrage pe cei care nu sunt in biserica, dar isi doresc ceva diferit”, a declarat pastorul unui post local de televiziune.
In biserica, muzica va conţine, stilul, ritmul si rimele specifice culturii hip-hop, inclusiv hrana specifica acestei culturi, dar sfinţita. „Am adoptat cultura hip-hop, am inlaturat din ea toate conotatiile negative, si am inserat solid doctrina crestina in ea” a adaugat Rodgers.
El a argumentat ca „influenta hip-hop a adus un mod de gandire nou, care a avut repercursiuni favorabile asupra laturii economice si sociale si care a permis indivizilor sa se cerceteze si sa se schimbe. Daca ma gandesc la biserica actuala, constat ca suntem provocaţi ca si crestini sa facem acelasi lucru in ceea ce priveste umblarea noastra cu Hristos”.
Juanita Rann-Scott, o adepta a noii biserici Generation One, a declarat ca „nu putem sa aducem oamenii intre 18-40 de ani in biserica deoarece lucrurile tradiţionale nu mai funcţioneaza, scopul noii biserici este de a veni cu ceva nou.”
Serviciul bisericii „Generation One” are loc in fiecare sambata seara de la ora 17. Infuzia hip-hop-ului in crestinism a castigat o mare popularitate in ultimii ani, vanzarile pieselor muzicale din aceasta categorie atingand cote financiare extrem de ridicate.

Petru Lascău - În țara Izabelei (25 Ianuarie 2015)

Vezi şi ultimele noutăţi în pagina

♫ Atelier coral Jubilate la Ploiești


Nicolae Geantă în Bucovina


Promo: Credo TV - Pași prin credință

Pastor Dan Medrea la Biserica Harul Lugoj


joi, 29 ianuarie 2015

Curs de formare în consiliere creștină la Rotbav, județul Brașov


Centrul Creștin Râul Trezirii – Comunicat de presă

Centrul Creștin Râul Trezirii organizează cea de-a treia ediție a Convenției Bisericilor Râul Trezirii. Evenimentul va avea loc în perioada 31 ianuarie-1 februarie 2015, la sediul din Arad al Bisericii Râul Trezirii, Calea Aurel Vlaicu, nr.41-43, vis-a-vis de Stadionul UTA.

Sâmbătă, 31 ianuarie de la orele 17, toți paticipanții sunt așteptați la sediul Bisericii Râul Trezirii. Manifestarea va continua duminică, 1 februarie, de la orele 10-13 și 18-21. În cadrul evenimentului vor fi hirotoniți un diacon și un prezbiter. Duminică seara la Convența Bisericilor Râul Trezirii, în premieră, va fi lansată Uniunea Bisericilor Penticostale și Independente ale Trezirii. Invitații speciali sunt pastorii Răzvan Mihăilescu, Lucian Chiș, Ioan Caba și Bob Schmidt. Închinarea va fi condusă de echipa de închinare de la Râul Vieții București și de echipa de laudă și închinare de la Biserica Râul Trezirii Arad.

„Suntem bucuroşi de oportunităţile pe care Dumnezeu ni le dă de a răspândi viziunea trezirii. De aceea dorim ca şi anul acesta să avem un timp de sărbătoare în care să ne adunăm de pretutindeni şi să-i mulţumim Tatălui Ceresc pentru minunatele lucrări pe care le face în mijlocul nostru. Biserica Râul Trezirii s-a extins și acum are filiale în țară și în străinătate. La Convenție, accesul este liber pentru toți cei ce doresc să celebreze cu noi. Îi așteptăm să vină cu drag”, a declarat Samuel Caba, organizatorul evenimentului. Întreg programul Convenției va fi transmis în direct, pe pagina web
www.raultrezirii.ro
Biroul de presă al Centrului Creștin „Râul Trezirii”

Pastor Petru Lascău – Toronto Blessing: Manifestările


Voi enumera și comenta pe scurt câteva din manifestările pe care le puteți întâlni la orice întrunire la care este prezentă „ungerea” de la Toronto, așa cum le-a sintetizat în iunie 1996, la Conferința Metodistă Anuală, raportul Comisiei acesteia pentru Credință și Ordine (Faith and Order Committee’s Report to the Brithish Methodis Conference, Methodist Publishing House, June 1996).
1. Căderea pe jos, care este denumită și „Slain in the Spirit” (Înjunghierea în Duhul) sau „Resting in the Spirit” (Odihna în Duhul). O mare parte a participanților la o întrunire de tip Toronto Blessing (și nu numai acolo), cad la pământ, cad pe spate mai ales la atingerea pastorului sau predicatorului. Oameni special instruiți cu prinderea celor care cad îi așează pe covor, ba chiar în unele cazuri (mai ales la femei) îi și acopăr cu pături sau cearceafuri gata pregătite în acest scop, ca „odihna” să fie după toate regulile.
Cu toate că voi reveni la căderile acestea atunci când vom dezbate suportul lor biblic, teologic, doresc să spun câteva lucruri:
a. Majoritatea căderilor menționate în Scripturi (Avram, Genesa 17:3; Daniel, Dan. 8:17-18; Petru și Ioan, Matei 17:6; Saul din Tars, Fapte 9:3-4; Ioan, Apoc. 1:17) sunt acțiuni spontane ale unor persoane copleșite de prezența lui Dumnezeu, lucru ce cotrastează mult cu covoarele noastre și cu „prinzătorii” instruiți gata să ne așeze cât mai comod la dușumea.
b. Cei care au căzut în Scripturi înaintea divinului, au căzut cu fața la pământ și nu pe spate cum se întâmplă azi.
c. Suspectez căderea pe spate ca un element învățat, intrat în conștiința creștinilor americani sau din alte țări, care „știu” că așa trebuie să te manifești atunci când „simți cercetarea” Duhului lui Dumnezeu. Credincioșii români, care n-au fost învățați de nimeni că trebuie să cadă în prezența Domnului, nu cad, chiar dacă uneori sunt „ajutați” de cei ce se roagă pentru ei. În schimb tremură. De aceea în Romania penticostalii n-au fost porecliți „holy rollers” (sfinții care se tăvălesc) ci „tremurici”.
2  Plânsul, este comun întrunirilor de tip Toronto Blessing. Găsim multe locri în Scriptură în care se menționează plânsul. În cea mai mare parte ele evidențiază o reacție naturală, previzibilă a experienței umane (vezi Genesa 27:38; Rut 1:9; Psalmul 137:1, Isaia 25:8, Matei 26:75, Luca 19:41, Ioan 11:35, Fapte 20:37, Filip. 3;18, Apoc. 5:4, etc.). În unele ocazii, plânsul este un răspuns la prezența lui Dumnezeu (vezi 2 Împ. 20:2-3., Ezra 10:1, Ioel 2:12, Luca 7;38). Când lacrimile vin din același motiv, al prezenței lui Dumnezeu, atunci ele sunt sănătoase și terapeutice. Dacă însă sunt rezultatul manipulărilor persoanei în cauză sau a altora ele își pierd orice semnificație pozitivă.
3. Tremurături și scuturături. Fenomenul întâlnit în Scripturi este de asemenea un act spontan ca răspuns la puterea, prezența, sfințenia, judecata și Cuvântul lui Dumnezeu (vezi Exod 19;16; Ezra 9:4; Daniel 10:11; Matei 28:4; Luca 8:47; Fapte 7L32). Cu toții trebuie să ne ducem până la capăt mântuirea noastră „cu frică și cutremur” (Filipeni 2:12-13). Este oare vorba despre același lucru atunci când cei căzuți pe jos se zvârcolesc convulsionat, lovind din mâini și picioare?
4. Râsul. Numit și „râsul sfânt”, despre care unii autori spun că nu este nici râs nici sfânt, este probabil ceea ce caracterizează cel mai mult întrunirile Toronto Blessing. Cu toate că vom reveni la textele Scripturii cu privire la râs, trebuie spus că el este mult mai rar în Biblie. Texte, cele din Genesa 17:17; 21:6, sau din Psalmi 126:1-2, descriu o exprimare a bucuriei sfinte ca o reacție la bunătatea harului divin acordat cu generozitate. Biblia însă menționează râsul de multe ori ca batjocoră, ca sfidare (Neemia 2:19; Luca 6:25), amintindu-ne că nu orice râs este plăcut lui Dumnezeu (Iacov 4:9). Textele sfinte ne spun că bucuria adevărată poate să se exprime prin râs, dar ea este mult mai mult decât râsul. Îngrijorarea care o stârnește manifestarea de la Toronto este că râsul este „nefiresc”, nenatural. Unii spun că de aceea este „sfânt” tocmai pentru că nu este natural.
Consider că este normal oricărei ființe umane să râdă când este provocată de o situație comică sau de o glumă. Nu este natural, sau normal să râzi fără motiv. Cum poate fi interpretat râsul homeric și isteric al cuiva care ascultă o predică fără ca predicatorul să spună nimic umoristic? Unde putem găsi precedente scripturale unui asemenea comportament?

† Prințesa Soma Norodom din familia regală cambodgiană s-a botezat

Un membru marcant al familiei regale din Cambodgia care a studiat in Statele Unite si a absolvit jurnalismul la Universitatea de Stat din California, a declarat ca l-a descoperit pe Isus Hristos.
Printesa Soma Norodom a spus ca s-a convertit la crestinism in urma unui vis pe care l-a avut in mai 2014. Unii oameni trec printr-o experienta dureroasa inainte de a se intoarce la Dumnezeu, altii vin la Isus prin citirea Scripturii sau prin impartasirea Evangheliei de catre cineva. Pentru printesa Soma, a fost nevoie doar de un singur vis pentru a lua marea decizie, scrie Timothee Paton.
Inca o data, Dumnezeu Si-a folosit puterea printr-un vis pentru a schimba cursul vietii cuiva, de aceasta data unui membru al familiei regale cambodgiene. La 10 august 2014, Soma Norodom a fost botezata la Parkway Baptist Church din Georgia, Statele Unite ale Americii, informeaza sursa.
Recent, pastorul Timothee Paton, care sustine doua proiecte pentru ajutorarea copiilor si saracilor din Phnom Penh (capitala Cambodgiei) a primit un e-mail de la printesa Soma, pe care l-a publicat pe blogul propriu:
Buna ziua Pastore Paton,
Am vrut sa-ti spun ca pe 10 august 2014 am fost botezata in Georgia, Statele Unite ale Americii, si ca de atunci sunt o crestina practicanta. In mai 2014 am avut un vis si Dumnezeu a venit in visul meu. De atunci am stiut care va fi credinta mea.
Ma voi intoarce in Cambodgia la sfarsitul lunii februarie si as dori sa incep frecventarea bisericii.
Sper ca ai avut un an nou bun!
Soma.
Rugati-va ca printesa Soma sa duca Evanghelia nu numai printre membrii familiei regale Cambodgiene, ci si in intreaga natiune!

Luna Familiei la Biserica Metanoia Timișoara

Biserica Metanoia Timisoara

Petru Lascău - Universitatea Pârâul Uscat (18 Ianuarie 2015)

Vezi şi ultimele noutăţi în pagina

✉ Scrisoare misionară: Daniel Olteanu, India

Vă salutăm și ne bucurăm să vă ținem la curent cu lucrarea din India, având speranța că veți continua să vă rugați pentru noi și oamenii de aici!
     Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru purtarea Lui de grijă! Avem, într-adevăr, un Tată bun.
   Noi avem un băiat în grija noastră, pe care îl cheamă Shubo. El provine dintr-o familie cu probleme. Este      în clasa a șasea. Noi ne pregătim să îl înscriem la școala din Haldibari. Tot în Haldibari, Pronish, colaboratorul nostru a deschis o școală pentru copii.
     În ultima vreme eu am devenit chitarist. Umblu peste tot cu chitara pentru a cânta cântări creștine.
Continuăm lucrarea cu copiii duminica, deși, de multe ori, suntem deranjați de festivalurile de închinare la idoli (în timpul închinării la idoli majoritatea copiilor nu vor să vină la programul de școală duminicală).
Pe lângă aceasta, în multe locuri, după un timp inițial de entuziasm, interesul copiilor și al părinților lor scade foarte mult.
      Totuși, noi încercăm să vizităm majoritatea locurilor în care am făcut până acum lucrare. În acest timp, vrem să deschidem și noi fronturi de lucru acolo unde este interes proaspăt pentru Evanghelie. Într-una dintre aceste vizite am întâlnit o mamă îngrijorată. Ea a venit și la adunare duminica trecută. La viața ei, a fost o cântăreață renumită. Soțul i-a murit. Are doi baieți și o fată. Băiatul cel mai mic a făcut unele greșeli. Din pricina aceasta oamenii din satul lui l-au bătut de multe ori. Numele lui este Mohan Sarkar. Acum Mohan nu mai vrea să iasă din casă. A distrus toți idolii din casă și a ars și tractatele pe care noi i le-am dat. Mulți spun că este demonizat. Mama lui a venit ca să ne rugăm pentru el, deoarece cineva i-a spus că baiatul ei se va face bine dacă cineva se va ruga pentru el în Numele Domnului Isus.
     Un alt tânăr, Mohan Biswas, se pregătește de botez. Cu ajutorul Domnului, nădăjduim să avem botez pe data de 6 februarie.

      Mulțumim că ne păstrați în rugăciune!
         Daniel

Împreună cu o echipă de fraţi indieni, Daniel este implicat în lucrări ca: plantare de biserici în West Bengal, păstorire, ucenicizare, evanghelizare personală, evanghelizare de stradă, evanghelizare prin film, distribuire de tractate, traducere şi scriere de tractate, afişe cu versete, cercul literar, lucrarea cu femeile, lucrarea cu copiii. Daniel este şi profesor la All Nations Theological Seminary (ANTS).

 Pentru a susţine şi financiar lucrarea în care este implicat Daniel, sunt deschise următoarele conturi:

RON RO35BRDE340SV25437653400
EUR RO31BRDE340SV25437733400

BRD, Sucursala Suceava cu specificația:  Donaţie pentru familia Olteanu   

Adresa de contact: danielolteanu@yahoo.co.uk

Vezi şi celelalte scrisori misionare în pagina:

Puls misionar român


Luigi Miţoi - Sfertul lui Dumnezeu (25 Ianuarie 2015)

Vezi şi ultimele noutăţi în pagina

Seri de evanghelizare la Biserica Creștină după Evanghelie Sion Prelipca, județul Suceava


Florin Ianovici - Calea adevărului

Psalmii 119:30 "Aleg calea adevărului, pun legile Tale sub ochii mei."
Dacă vrei să te însoțești cu adevărul, atunci învață să mergi la pas, încet, căci adevărul niciodată nu se grăbește dar totdeauna ajunge la destinație.
Dacă vrei să te însoțești cu adevărul, atunci învață cum să pășești, căci el nu merge semeț, cu priviri trufașe, dar nici nu se ploconește în fața puternicilor zilei.
Dacă vrei să te însoțești cu adevărul, învață să îi auzi cuvintele și tăcerile. El nu vorbește aprins, nu are retorică gălăgioasă și rostește cuvintele lui Dumnezeu. Tăcerile lui sunt invitații la o cântărire de sine pentru cei ce-l însoțesc.
Dacă vrei să te însoțești cu adevărul, ia aminte la ținuta sa căci el umblă discret, fără accesorii sofisticate, fără etichete ostentative, la vedere, dar totdeauna se îmbracă bine, din garderoba duhovnicească: haina bunătății, mantia smereniei, tunica slujirii, cămașa suferinței…!
Ca să știi de umbli cu adevărul, întreabă-te unde l-ai găsit pentru că el nu este în vinul plăcerilor deșarte, el nu este între coperțile filosofiilor amăgitoare, nu e în grămezile de aur sau strălucirea reflectoarelor ci doar la Golgota. Și ca să fii sigur că te însoțești cu adevărul, află că niciodată tu nu îl poți găsi pe el ci el te găsește pe tine.
Și pentru că adevărul te caută, să știi că răspunde la numele de Hristos Isus.