La ultima filă - de Nicolae Geantă

Am ajuns la ultima filă din calendar. Totuși, cu fiecare foaie ruptă, nu zilele din calendar au trecut, ci noi. Cu fiece zi suntem tot mai aproape de sfârșit. Cu un pas tot mai aproape de moarte. Ori de bucuria veșniciei.

Spunea cineva că la final de an trebuie să-ți numeri bucuriile, nu tristețile. Așa o fi, dar scoicile dacă nu au încercări rămân fără perle. Hristos n-ar fi strălucit atât de mult fără Cruce.

Ultima filă ne amintește că anul ăsta am avut și zâmbete și lacrimi, ne-am câștigat și prieteni noi și dușmani. (E drept, noi ni i-am făcut). Să ne bucurăm că toate sunt câștiguri. Pierderile nu se contabilizează. Și nici nimicurile. 

Ne-am despărțit în 2013 de oameni dragi, scumpi. (M-am despărțit în 2013 de cei mai frumoși tineri pe care i-am avut ca profesor). Cu fiecare zi ce trece ne e tot mai dor de ei... Învățăm că dragostea crește-n intensitate când ești departe. Iar ziua revederii abia o aștepti! Să fiți pregătiți de Maranata!

Ultima filă din calendar ne strigă-n gura mare despre faptele noastre. Bune ori rele. Bune ar mai fi trebuit să fi făcut. Binele nu șomează, nu zice niciodată destul. Relele pot fi regretate. Numai regretele conduc la ștergerea lor. Apocalipsa spune că faptele ne urmează. Ce lași în urmă aceea vei avea înainte! Să aveți grijă ce scrieți în CV!

La final de an ne urăm sănătate! Sănătatea e ca moneda, o poți cheltui sau păstra. (E primul an din ultimii cinșpe când n-am trecut deloc pe la spital! Nici pe la doctori). O păstrăm și datorită rugăciunilor dumneavoastră. O rugăciune în plus, e o pastilă în minus. Rămâneți farmaciile lui Isus!

După ce veți citi, veți rupe și ultima filă din calendarul vechi. De mâine e calendarul nou. Alt început, alte visuri. A visa nu e primejdios. Primejdios e să vrei să transformi visul în realitate.

Să trăiți frumos! Oamenii s-ar putea să se îndoiască de ceea ce spuneți, dar vor crede întotdeauna ceea ce faceți!

(PS: Mic amănunt: la maxim o oră după ce am scris acest editorial pentru Cireșarii, am călcat într-un cui și a trebuit să ajung la... spital!)

Nicolae Geantă

Chiar dacă oceanele toate - Speranța și Prietenii pe Marea Galileii

Un an nou fericit – Vladimir Pustan

Suntem la frontieră. Am trecut cu 13 ani de sfârșitul lumii anunțat pentru anul 2000. Am trecut cu un an peste sfârșitul lumii anunțat de mayași.

Acum ne urăm un an nou fericit. Haidem să facem o hermeneutică necesară acestei urări banale. În primul rând e vorba de un an. Adică 365 de zile, 8.760 de ore, 525.600 de minute, 31.536.000 de secunde. Suficient să mori tot de atâtea ori.

Biblia zice că mai bine e să numărăm în zile. E mai practic și mai aproape de adevăr.

Putem să le trăim sau să le murim clipele acestea. Sau să le pierdem la TV, calculator, scriind SMS-uri, sau prin mall-uri la o cafea. Putem să le răscumpărăm.

Un an. Atât ne putem ura și e o urare de bun simț. Apoi un an nou. Sau altfel. Sau luat de la capăt. Un an nou în care putem intra vechi sau nou-nouți. Cu dorințe noi, cu vise noi, cu hotărâri noi. Ne putem înnoi garderoba, garajul, casa sau viața.

Și mai ales fericit. Aici e o poveste lungă pentru că fiecare înțelege prin fericire ce-l taie capul.

continuarea pe www.ciresarii.ro

Cristian Ionescu: Viziunea Bisericii 2014

Seară de tineret cu Nicolae Geantă la Biserica Creştină după Evanghelie Brazi, jud. Prahova

Luigi Miţoi - La întâlnire cu trecutul (29 Decembrie 2013)

Scrisoare misionară: Familia Cuceuan

Dragi frați și surori,

Revenim cu vești de pe continentul african, după o scurtă perioadă de tranziție în viața noastră. După ce am părăsit Kenya în urmă cu câteva săptămâni, ne-am mutat cu întreaga echipă în Etiopia, țară care are o istorie impresionantă, iar oamenii de aici sunt mândrii de țara și strămoșii lor.

Cu toate că doar cu câteva săptămâni în urmă am fost în această țară, cu gândul de a numi acest loc “casă”, iată că a  trebuit să părăsim Etiopia și să venim acasă în România pentru o perioadă. Desigur vrem să ne reîntoarcem în Etiopia.

De ce ne-am întoars acasă?

Datorită problemelor cu viza și datorită problemelor de sănătate pe care le-am  avut. Când am cerut viză de lucru pentru Etiopia, am primit viză doar pentru o lună de zile, cu posibilitatea de a o prelungi cu încă o lună. Am obținut extensia la viză și am avut dreptul de a sta în Etiopia până pe 13 octombrie. Am început procesul de aplicare pentru obținerea permisului de lucru, dar pentru cetățenii români obținerea primului permis de lucru poate fi un proces destul de dificil și îndelungat (unele persoane ne-au spus că poate dura și până la 6 luni, sau chiar mai mult) . Vă rugăm să vă rugați împreună cu noi pentru a obține permisul de lucru cât mai repede posibil. Odată ce avem permisul de lucru, ne putem reîntoarce în Etiopia și ne putem continua activitatea în această țară.

Înainte de a decide să ne întoarcem în România, am avut de ales: fie să vizităm Uganda și astfel să vizităm comunitatea surzilor creștini din această țară, fie să ne întoarcem acasă în România. Datorită problemelor de sănătate pe care le avem, împreună cu liderii Wycliffe România și liderii echipei GSLT, am decis să ne întoarcem acasă, cât timp așteptăm obținerea permisului de lucru, și să ne refacem din punct de vedere fizic. Aceasta este cea mai bună decizie în momentul de față.

Ce vom face cât timp vom fi acasă în România?

În perioada pe care o vom petrece în România munca noastră va continua. Vom ține legătura cu membrii echipei GSLT și cu cei care lucrează la traducere, prin intermediul internetului. De asemenea,  dorim să vizităm câțiva lideri creștini surzi din Cluj-Napoca, Oradea, București, Bacău și alte orașe. Pe unii dintre acești lideri i-am întâlnit în luna februarie 2012, când am luat parte la proiectul de cercetare lingvistică pe limbajele semnelor folosite în România. Dorim să ne reîntâlnim cu aceste persoane și să le spunem despre lucrarea de traducere a Scripturii în limbajele semnelor din Africa. Vrem să le spunem cum poate afecta traducerea Scripturii în limba inimii lor, atât viețile oamenilor, cât și întreaga comunitate, oferindu-le exemple din țările africane. Astfel sperăm ca Domnul să aprindă dorința de a începe procesul de traducere a Scripturii în limbajul semnelor în România.

Cât timp am fost în Africa, bisericile și persoanele care s-au decis să ne adopte și să ne susțină financiar, au făcut-o în mod regulat și am fost binecuvântați prin dărnicia lor. Acum fiind acasă nu înseamnă că nu vom mai avea nevoi financiare. Dimpotrivă, deoarece nu avem un salar, sau un alt venit, ci trăim pe baza donațiilor primite de la biserici și alte persoane, depindem în continuare de aceste donații. Vă mulțumim că ne veți susține în continuare din punct de vedere financiar.

Vă iubim și vă binecuvântăm în Numele Domnului. Vă mulțumim pentru rugăciuni și pentru dragostea și dăruirea voastră.

Cu drag

Ionuț și Daniela Cuceuan

Pentru a afla mai multe motive de rugăciune pentru familia Cuceuan vizitează pagina Wycliife de rugăciune.

De asemenea poţi să te înscri aici la buletinul informațional trimestrial, sau aici la buletinul săptămânal de rugăciune.

Noutate editorială: Agenda Copiilor 2014

Este acum disponibila Agenda Copiilor 2014 (Vol.2). Un plan de citire al Bibliei pentru copii pe o perioada de 3 ani cu activitati biblice pentru fiecare zi, jurnal de rugaciune, medidatii si ilustratii.

O lucrare nou si unica conceputa de o echipa de invatatori de la Scoala Duminicala.

Pentru comenenzi ne puteti scrie in privat. Pret 5 euro/ 380 pagini.                      Biserica Crestina Betania Dublin

Cireșarii: Retrospectivă 2013

Click pe imagine!

Biserica Elim Viena: Imnuri în cinstea Mântuitorului - ediţia I (Impresii VIDEO şi FOTO)